Poezie patriotică


Nori de ploaie se adună
Dinspre Cluj spre Odorhei.
Unii vor să ne impună 
Să jucăm cum cântă ei. 

Minţile au luat-o razna; 
Umblă zvonul deşănţat 
Că-n Harghita şi Covasna
Vor să facă "stat" în Stat !

S-a udat de lacrimi pragul;
În Cristuru e prăpăd!
Imnul românesc şi steagul
Nu se-aud şi nu se văd !

Crişul, Mureşul, Târnava
Poartă jalea în aval.
Nesfârşită e gâlceava;
Nu e linişte-n Ardeal. 

Munţii stau să răbufnească;
Fierbe galbenul podiş!
Vatra sfântă strămoşească
E tăiată-n curmeziş. 

Se anunţă o furtună
Cu efect devastator:
Impostorii vor să pună 
Pe cultură sigla lor. 

Atmosfera prevesteşte 
Un pericol iminent! 
Tot ce sună româneşte
Capătă un alt accent.

Graiul nostru plâns pe vetre,
Legănat de cărărui,
E lovit mereu cu pietre 
Ca un pom al nimănui...

Nu lăsaţi ca vorbitorii 
Altor limbi pe-acest pământ,
Să ne umble prin istorii
Şi să muşte din cuvânt!

Neamul Românesc nu piere;
Dacii încă mai trăiesc! 
Scoateţi steagul la vedere
Şi-n Ţinutul Secuiesc!

De pe stâncile străbune 
Decebal ne dă curaj!
Faceţi imnul să răsune
Peste Mureş, pân-la Blaj! 

Nu permitem celor care 
Se pretind aici stăpâni, 
Să ne calce în picioare 
Demnitatea de români!