Descendenţii şi partenerii de viaţă ai marilor genii ai umanităţi ştiu cel mai bine cât de greu este să trăieşti în umbra unor astfel de părinţi/soţi. Este dificil pentru ei să ajungă la nivelul părinţilor sau partenerilor lor şi, de cele mai multe ori, dezvoltă un agresiv complex de inferioritate.
Într-adevăr, este o raritate ca abilităţile incredibile ale marilor personalităţi universale să fie moştenite. Oamenii de ştiinţă susţin că geniul este o caracteristică individuală care nu poate fi moştenită genetic. O altă problemă este că geniile, dedicate în totalitate muncii lor creatoare, nu prea au lăsat moştenitori. Este interesant de ştiut însă ce s-a întâmplat cu copiii acelora care au reuşit să-şi întemeieze o familie şi să aibă moştenitori. Iată o statistică realizată de Teen Problem.
Destinul stinge neamul Mozart
Mozart a murit la doar 35 de ani. La vârsta de 26 de ani s-a căsătorit cu tânără de 19 ani, Constanze Weber. Deşi tatăl lui Mozart nu a fost de acord cu acest mariaj, cei doi au reuşit să-şi întemeieze o familie, având, în 9 ani de căsătorie, 6 copii. Din păcate, dintre cei 6 copii, doar 2 au rămas în viaţă, niciunul dintre ei nereuşind să se căsătorească şi să aibă moştenitori. Karl Thomas Mozart avea 7 ani când tatăl său s-a stins din viaţă. Nu s-a remarcat cu nimic excepţional în viaţă, decedând la vârsta de 74 de ani. Fratele său mai mic, Franz Xaver Mozart, s-a născut cu câteva luni înainte de moartea tatălui său. Are tangenţe cu muzica clasică, dar numai la insistenţele mamei sale. Se mută în Ucraina, la Lvov, unde predă muzica în casa unei familii bogate. Fondează prima şcoală de muzică clasică din Ucraina şi scrie câteva piese pentru pian, inspirate din folclorul autohton. Neamul Mozart a luat sfârşit când Fraz Xaver a încetat din viaţă în 1844.
Albert Einstein, un om fără inimă?
Cel mai mare fizician al tuturor timpurilor, Albert Einstein, creatorul teoriei relativităţii, a trăit şi muncit în Germania, Elveţia şi SUA. În 1897, tânărul Albert, de 17 ani, o întâlneşte la Institutul Politehnic din Zurich pe tânăra sârboaică Mileva Maric, una dintre puţinele femei din lume căreia i se permitea să studieze ştiinţe, considerate apanajul masculinităţii. Mileva suferea de o boală congenitală la şold, în urma căreia rămăsese cu un şchiopătat vizibil. De aceea a fugit de oameni, ascunzându-se în lumea cifrelor şi formulelor matematice. În 1902 rămâne însărcinată şi aduce pe lume o fetiţă. Naşterea a avut loc în casa părinţilor săi din Novi Sad, departe de ochii indiscreţi ai lumii. Copilul nu este recunoscut de Einstein şi este abandonat. Mai mult decât atât, existenţa fetiţei nu a apărut mult timp în biografia marelui savant. Cu toate acestea, mai târziu, Albert şi Mileva s-au căsătorit, mariajul lor durând 16 ani. Au avut doi fii, Hans Albert şi Eduard. În tinereţe, Eduard s-a dovedit un băiat cu reale calităţi profesionale, dar la 21 de ani se îmbolnăveşte de schizofrenie, petrecându-şi restul vieţii într-un spital de boli mentale. Tatăl său nu a trimis bani pentru vindecarea fiului său, iar atunci când o făcea, era un eveniment ocazional. Eduard a murit la 55 de ani, în 1965, ultima vizită a tatălui său fiind în 1933.
Îşi trata soţia ca pe un angajat
Einstein nu a păstrat legături strânse nici cu celălalt fiu al său, Hans, devenit inginer în domeniul hidraulic. Acesta s-a stabilit în California, unde moare în 1973. Relaţia lui Einstein cu verişoara sa din Berlin, Elsa, a pus capăt relaţiei dificile cu Mileva. Sârboaica l-a făcut răspunzător pe Einstein de dezastrul din viaţa sa, dar nici Elsa nu a dus-o mai bine. Einstein şi aceasta dormeau în camere separate, Elsa fiind tratată ca o servitoare, iar accesul în biroul de lucru al soţului era interzis. El însuşi a recunoscut că şi-a tratat soţia ca pe un angajat, dar unul care nu poate fi concediat.
Tabelul genealogic al lui Mendeleev
Creatorul tabelului periodic al elementelor, Dmitri Mendeleev, a studiat la Universitatea din Sankt-Petersburg, plecând apoi în Germania. Aici are o legătură cu actriţa Agnes Voigtmann, cu care are o fiică. Mendeleev nu se căsătoreşte cu actriţa, dar îi plăteşte o pensie alimentară fiicei sale până când aceasta împlineşte 21 de ani. Prima soţie a lui Mendeleev, Feozva Leshcheva, îi naşte trei copii: Maria, Vladimir şi Olga. Toţi trei au murit înaintea lui. În jurul vârstei de 50 de ani, Mendeleev o întâlneşte pe tânăra în vârstă de 20 de ani, Ana Popova. Soţia sa a refuzat multă vreme să-i acorde divorţul, dar, până la urmă, cei doi se căsătoresc şi au împreună patru copii: Uba, Ivan şi gemenii Maria şi Vasilii.
Urmaşi în Japonia
Deşi a avut un număr impresionant de moştenitori, familia Mendeleev se pierde în istorie. Nepoţii marelui chimist mor la naştere sau în fragedă copilărie. Supravieţuieşte doar o nepoată, Ecaterina, care moare la începutul anilor '90. Ea are un fiu, care însă nu are copii. Cu toate acestea, se pare că familia lui Mendeleev îşi continuă cursul. Cu ceva timp în urmă, s-a vorbit despre o poveste tumultoasă de iubire dintre fiul lui Mendeleev, Vladimir, şi o frumoasă femeie japoneză. Acesta, fiind ofiţer de marină, s-a căsătorit în Nagasaki cu Hideshima Tako, care află că este însărcinată în timp ce soţul era plecat pe mare. Astfel, vine pe lume micuţa Ofudzi. Vladimir moare de tânăr, dar Mendeleev şi-a ajutat nepoata japoneză până la sfârşitul vieţii lui. Este posibil ca şi astăzi, în Japonia, să trăiască urmaşi ai marelui chimist.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Lasati un comentariu