Site-ul domnului Bubu

>  Toată lumea a > învăţat la şcoală (atât în clasele primare, cât şi > în liceu), la capitolul antichitatea românilor, că în > răstimpul 103-105 arhitectul Apollodor din Damasc a > construit un pod peste Dunăre, graţie căruia Traian a > reuşit să-şi treacă armatele în Dacia şi să o > transforme în provincie romană ! Faină chestia, mai ales > că este vorba de o minune a antichităţii în această > parte a lumii, fiind considerat cel mai lung pod din > Imperiul Roman ! Numai că. informaţia nu prea pare în > regulă, mai ales că nici nu are "acte" ! O să > mă întrebaţi: "Cum adică nu pare în regulă > ?" > > Foarte > simplu. Pentru construcţia acestui pod de către romani nu > există nici un document. Nici măcar unul ! Nici de > factură folclorică, nici epigrafică şi nici literară ! > Apoi trebuie să vă atrag atenţia că istoria este o > materie de studiu logică. Ori, această acţiune de >

11 ani de la cea mai poetică tragedie din cultura română. Moartea poetului Ştefan Augustin Doinaş şi sinuciderea balerinei Irinel Liciu Irinel Liciu şi Ştefan Augustin Doinaş. Paris. 1976. FOTO:Pierre Oster Dragoste, comunism, puşcării politice, delaţiuni, poezie, viaţă dublă, dragoste, moarte, sinucidere. Poetul Ştefan Augustin Doinaş şi balerina Irinel Liciu au trăit toate acestea vreme de o jumătate de secol. Când el a murit, la 25 mai 2002, ea a mers acasă şi s-a sinucis. Avea 74 de ani şi ar mai fi trăit, probabil, câţiva ani. Dar n-a mai găsit niciun motiv să o facă. La ce bun? Doinaş a murit la 80 de ani şi o lună. A murit la Spitalul Fundeni, din Bucureşti, într-o seară de vineri spre sâmbătă. 25 mai 2002 . A făcut infarct la finalul unei operaţii. Avea cancer şi l-ar mai fi dus pe picioare dacă inima nu i-ar fi cedat. Soţia sa, Irinel Liciu, a fost chemată la spital de medicul Irinel Popescu, cel care-l operase pe poet. A ajuns la Fundeni şi l-a

Editor Baabel: O CRASĂ MANIFESTARE de ANTISEMITISM a TURCIEI, faţă de EVREII din ROMÂNIA Category:  Ultima ora Published on Friday, 31 May 2013 11:47 Hits: 305 Relaţiile FCER cu comunitatea turco-tătară, cu muftiul  Iusuf Muurat au fost întodeauna foarte bune. Atât reprezentanţi ai comunităţii turco-tătare, cât şi ai Cultului musulman au fost invitaţi de nenumărate ori la evenimentele organizate de Federaţie, iar reprezentanţi ai FCER - la cele organizate de Muftiat sau de comunitatea turco-tătară. Personal, am fost invitată să particip la cea de a 100-a aniversare a inaugurării Moscheii din Constanţa unde, în afara ceremoniilor religioase, s-a desfăşurat un simpozion interesant în care au fost dezbătute problemele comunităţii musulmane din România. Am scris mai multe articole apreciative despre modelul dobrogean al convieţuirii musulmanilor cu populaţia română şi cu celelalte minorităţi şi am transmis îngrijorările muftiului Iusuf Muurat cu privire la încercările unor organizaţi