Marin Sorescu Dor de tata...
Marin Sorescu Dor de tata... Când sunt copii noştri mici Noi pentru ei suntem TĂTICI Ce gingaş e, şi sună bine TĂTICULE, mi-e dor de tine! Dar cresc, nu le mai eşti pe plac Din TATA tu devii BABAC Şi vorba sună trist şi gol BABACULE, mai dă-mi un plo! Dar viaţa e un foc de paie Şi vrei nu vrei, ajungi TATAIE Iar vorba ta, în râs e luată TATAIE, ia mai las-o baltă! Şi-n anii care-ţi mai rămân Te vor numi doar ĂL BĂTRÂN Ţi vorba lor te năuceşte BĂTRÂNE, ce-ţi mai trebuieşte? Copile, tu să ai ştiinţă Am fost un tată cu credinţă Şi din puţin, de-a fost să fie Eu am răbdat, şi ţi-am dat ţie Dar fă-mi, te rog, o bucurie La cimitir, de vii la mine Să-mi zici ca în copilărie TĂTICULE, mi-e dor de tine! Contabilitate Mari n Sorescu Vine o vreme, Cand trebuie sa tragem sub noi O linie neagra Si sa facem socoteala. Cateva momente cand era sa fim fericiti, Cateva momente cand era sa fim frumo