Site-ul domnului Bubu

    Tatyana Chernigovskaya este doctor în biologie și filologie, șefă a Laboratorului de Studii Cognitive al Universității de Stat din St. Petersburg. Prelegerile sale sunt foarte interesante, întrucât se referă la creierul uman, conștient, inconștient, psihic, inteligență artificială și gândire. De aceea, în cadrul acestora, studenții au putut auzi niște afirmații de-a dreptul senzaționale despre tainele și surprizele creierului. Iată câteva dintre ele, care sunt greu de crezut. 1. Creierul este un lucru atât de măreț și tainic, pe care noi îndrăznim să-l numim „creierul nostru". Deși nu avem absolut niciun motiv să spunem așa: cine și cui aparține este ceva discutabil. 2. Creierul ia o decizie cu 30 de secunde înainte ca omul să conștientizeze această decizie. Pent

Primul automobil care a circulat pe străzile din ţara noastră i-ar fi aparţinut baronului Barbu Bellu. Maşina era un Peugeot şi putea fi văzută pe străzile din Bucureşti încă din anul 1889. Barbu Bellu a fost un baron român de origine aromână, fost ministru al Culturii şi al Justiţiei în perioada 1862-1863. Acesta era cunoscut îndeosebi pentru cimitirul cu acelaşi nume din Bucureşti, înfiinţat pe un teren donat chiar de el administraţiei bucureştene. Legenda spune că în spre sfârşitul anului 1889, baronul Barbu Bellu aduce pentru prima oară un automobil în Capitală. Era vorba despre un Peugeot cu patru locuri, care avea 4 CP. Existau la avea vreme doar câteva zeci de maşini de acest fel în Europa. Automobilul prindea viteza maximă de 18km/h, fiind o „revelaţie" pentru traficul vremii. Oamenii care treceau pe lângă automobil nu le venea să creadă că văd pentru prima oară „o trăsură" care merge fără cal. Din păcate Barbu Bel

Cu amărăciune despre o omisiune vinovată: Catedrala Mântuirii Neamului a fost ideea lui Eminescu Indiferent de poziționarea fiecăruia dintre noi în privința „demonizatei" Catedrale a Mântuirii Neamului, aceasta a fost un deziderat istoric care niciodată, până acum, nu a putut fi împlinit. Iar cel care a avut ideea ridicării unui astfel de edificiu a fost chiar Mihai Eminescu. Cel care a semnalat prioritatea istorică a lui Eminescu în formularea ideii acestui proiect a fost Ioan Slavici, în 1924, într-o relatare apărută în revista „Arhitectura":   „Când a sosit la Bucureşti vestea că Curcanii noştri au cucerit reduta Griviţa, Eminescu şi eu am chibzuit să publicăm în Timpul un articol, în care arătam că Ştefan-Vodă cel Mare, de fiecare victorie câştigată pe câmpul de război, zidea întru mărirea lui Dumnezeu câte o mănăstire, şi stăruiam ca românii din zilele noastre să ridice