Despre creier,...studii cognitive

 

 Tatyana Chernigovskaya este doctor în biologie și filologie, șefă a Laboratorului de Studii Cognitive al Universității de Stat din St. Petersburg. Prelegerile sale sunt foarte interesante, întrucât se referă la creierul uman, conștient, inconștient, psihic, inteligență artificială și gândire. De aceea, în cadrul acestora, studenții au putut auzi niște afirmații de-a dreptul senzaționale despre tainele și surprizele creierului. Iată câteva dintre ele, care sunt greu de crezut.

1. Creierul este un lucru atât de măreț și tainic, pe care noi îndrăznim să-l numim „creierul nostru". Deși nu avem absolut niciun motiv să spunem așa: cine și cui aparține este ceva discutabil.

2. Creierul ia o decizie cu 30 de secunde înainte ca omul să conștientizeze această decizie. Pentru activitatea creierului, 30 de secunde înseamnă foarte mult. Deci cine într-un final decide: omul sau creierul?

3. Încă un gând destul de înfricoșător – cine de fapt este stăpânul casei? Din toate astea: genomul, tipul psihosomatic, receptorii ș.a. Aș vrea să aflu cine e acea ființă care ia deciziile? Despre subconștient în general nimeni nimic nu știe, mai bine să încheiem subiectul.

4. Trebuie să avem o atitudine mai serioasă față de creier, deoarece el nu ne minte niciodată. Să luăm ca exemplu halucinațiile. Este imposibil să-l convingi, pe omul care le vede, că ele nu există. Pentru el, halucinațiile sunt la fel de reale ca pentru mine acest pahar de apă de pe masă. Creierul îl păcălește oferindu-i informația senzorială că halucinația este reală. Atunci ce motive avem noi să credem că ceea ce se întâmplă acum este real și nu e o întreagă halucinație?

5. Orice te-ar măcina în interior, trebuie să împărtășești cuiva. Pentru asta există preoți, prieteni și psihoterapeuți. O așchie, dacă n-o scoți la timp, provoacă infecție.

6. Oamenii trebuie să muncească cu capul, asta salvează creierul. Cu cât mai mult creierul este implicat, cu atât mai bine el se păstrează.

7. O descoperire nu poate fi programată. Doar că există o precizare fundamentală: ea vine la mințile pregătite. De exemplu, tabelul lui Mendeleev nu l-a visat bucătăreasa lui. El a lucrat mult la el, creierul a continuat să gândească până ideea i-a venit în somn.

8. Mulți consideră că, de exemplu, un bucătar este mai puțin inteligent decât un dirijor. Deși nu este așa: un bucătar genial e cu mult mai presus decât toți dirijorii, vă spun asta ca o gurmandă. Să compari aceste două profesii este ca și cum ai compara ceva acru cu ceva pătrat – întrebarea nu este corectă. Fiecare este bun la locul lui.