RevenueHits

Breaking News
Loading...
miercuri, 12 octombrie 2016

Citate despre vechimea poporului român.

20:44




Imagine în linie

Citate despre vechimea poporului român.
>
>   Selecție de citate de o valoare extraordinarăf
> pentru istoria și identitatea noastră, adunate de
> pasionatul cercetător Marius Fincă.
>
>   1. Sumerologul rus A. Kifisim: „Strămoşii
> rumânilor au exercitat o influenţă puternică asupra
> întregii lumi antice, respectiv a vechii Elade, a vechiului
> Egipt, a Sumerului şi chiar a Chinei"
>
>   2. Pitagora (580 î.H – 495 î.H), face zece
> referiri la valorile superioare ale geţilor. În „Legea
> 1143" el spune: „Călătoreşte la geţi nu ca să le
> dai legi, ci să tragi învăţăminte de la ei. La geţi
> toate pamânturile sunt fără margini, toate 
> pamânturile
>  sunt comune.
>
>   3. Homer: „Dintre toate popoarele geţii sunt cei
> mai înţelepţi."
>
>   4. Platon (427 – 347 î.H.), elev a lui Socrate şi
> profesor al lui Aristotel, surprinde în dialogul
> „CARMIDES" o discuţie între Socrate şi Carmides, în
> care profesorul îi spune lui Carmides ce l-a învăţat un
> medic trac când a fost la oaste: „Zamolxe, regele
>  nostru, care este un zeu, ne spune că după cum nu trebuie
> a încerca să îngrijim ochii fără să ţinem seama de
> cap, nici capul nu poate fi îngrijit, neţinându-se seama
> de corp. Tot astfel trebuie să-i dăm îngrijire trupului
> dimpreună cu sufletul, şi iată pentru
>  ce medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli.
> Pentru că ei nu cunosc întregul pe care îl au de
> îngrijit. Dacă acest întreg este bolnav, partea nu poate
> fi sănătoasă căci, toate lucrurile bune şi rele pentru
> corp şi pentru om în întregul său, vinde
>  la suflet şi de acolo curg ca dintr-un izvor, ca de la cap
> la ochi. Trebuie deci, mai ales şi în primul rând, să
> tămăduim izvorul răului pentru ca să se poată bucura de
> sănătate capul şi tot restul trupului. Prietene, sufletul
> se vindecă prin descântece. Aceste
>  descântece sunt vorbele frumoase care fac să se nască
> în suflete ÎNŢELEPCIUNEA". Uimitoare aceasta viziune
> asupra medicinei lui Zamolxe acum mai bine de 2400 de ani!
>
>   5. Dionisie Periegetul (138 d.H.): „În ceea ce
> urmează voi scrie despre cea mai mare ţară, care se
> întinde din Asia Mică până în Iberia şi din nordul
> Africii până în SCANDIA, ţara imensă a dacilor."
>
>   6. Marco Merlini, arheolog italian (n. 1953), spunea
> referitor la plăcuţele de la Tărtăria: „Oasele ca şi
> plăcuţele sunt foarte vechi. Acum este o certitudine. Este
> rândul nostru să gândim că scrierea a început în
> Europa cu 2000 de ani înaintea scrierii sumeriene.
>  În România avem o comoară imensă, dar ea nu aparţine
> numai României, ci întregii Europe."
>
>   7. Friedrich Hayer 1899 – filozof austriac:
> „Rumunii sunt poporul din Europa care s-a născut
> creştin" (ambasadorul Vaticanului la Bucureşti spunea
> în aula Academiei acelaşi lucru, şi asta acum câţiva
> ani).
>
>   8. Alfred Hofmann 1820 – în Istoria Pământului:
> „Într-adevăr nicăieri nu vei putea găsi o putere de
> înţelegere mai rapidă, o minte mai deschisă, un spirit
> mai ager, însoţit de mlădierile purtării, aşa cum o
> afli la cel din urmă rumun. Acest popor ridicat
>  prin instrucţie ar fi apt să se găsească în fruntea
> culturii spirituale a Umanităţii. Şi ca o completare,
> limba sa este atât de bogată şi armonioasă, că s-ar
> potrivi celui mai cult popor de pe Pamânt. Rumania nu este
> buricul Pământului, ci Axa Universului.
>
>   9. Marija Gimbutas – Profesor la Universitatea
> California din L.A.-Civilizaţie şi Cultură: „România
> este vatra a ceea ce am numitVechea Europă, o entitate
> culturală cuprinsă între 6500-3500 î.H., axată pe o
> societate matriarhală, teocrată, paşnică, iubitoare
>  şi creatoare de artă, care a precedat societăţile
> indo-europenizate, patriarhale, de luptători din epoca
> bronzului şi epoca fierului. A devenit de asemenea evident
> că această străveche civilizaţie europeană precede cu
> câteva milenii pe cea sumeriană. A fost
>  o perioadă de reală armonie în deplin acord cu energiile
> creatoare ale naturii."
>
>   10. Louis de la Valle Pousin: „Locuitorii de la
> nordul Dunării de Jos pot fi consideraţi strămoşii
> Omenirii."
>
>   11. Gordon W. Childe: „Locurile primare ale dacilor
> trebuie căutate pe teritoriul României. Într-adevăr,
> localizarea centrului principal de formare şi extensiune a
> indo-europenilor trebuie să fie plasată la nordul şi la
> sudul Dunării de Jos."
>
>   12. Eugene Pittard: „Strămoşii etnici ai
> Rumunilor urcă neîndoielnic până în primele vârste ale
> Umanităţii, civilizaţia neolitică reprezintă doar un
> capitol recent din istoria ţării".
>
>   13. Daniel Ruzzo – arheolog sud-american:
> „Carpaţii sunt într-o regiune a lumii în care se situa
> centrul european al celei mai vechi culturi cunoscute până
> în ziua de astăzi"
>
>   14. William Schiller – arheolog american:
> „Civilizaţia s-a născut acolo unde trăieşte astăzi
> poporul rumun, răspândindu-se apoi spre răsărit şi
> apus".
>
>   15. John Mandis: „Cele mai vechi descoperiri ale
> unor semne de scriere au fost făcute la Turdaş şi
> Tărtăria".
>
>   16. Olof Ekstrom: „Limba rumună este o
> limbă-cheie care a influenţat în mare parte limbile
> Europei".
>
>   17. Universitatea din Cambridge: – În mileniul V
> î.H. spaţiul carpatic getic era singurul locuit în
> Europa;
>
>   – Spaţiul carpatic, getic, valah a reprezentat în
> antichitate OFFICINA GENTIUM, a alimentat cu populaţie şi
> civilizaţie India, Persia, Grecia, Italia, Germania,
> Franța şi aşa-zisul spaţiu slav;
>
>   – VEDELE (RIG VEDA) cele mai vechi monumente
> literare ale umanităţii au fost create în centrul
> Europei. Fostul Prim-Ministru al Indiei, Jawaharlal Nehru a
> scris că: „Vedele sunt opera arienilor care au invadat
> bogatul pământ al Indiei".
>
>   18. Bonfini: „Limba rumunilor n-a putut fi
> extirpată deşi sunt asezaţi în mijlocul atâtor neamuri
> de barbari şi aşa se luptă să nu o părăsească în
> ruptul capului, încât nu s-ar lupta pentru o viaţă cât
> pentru o limbă".
>
>   19. Ludwig Schlozer  (Russische Annalen-sec
> XVIII): „Aceşti volohi nu sunt nici romani, nici bulgari,
> nici wolsche, ci VLAHI (RUMUNI), urmaşi ai marii şi
> străvechii  seminţii de popoare a tracilor, dacilor
> şi geţilor, care şi acum îşi au  limba lor proprie
>  şi cu toate asupririle, locuiesc în Valachia, Moldova,
> Transilvania şi Ungaria în număr de milioane".
>
>   20. Michelet, Paris 1859, către trimisul lui Cuza:
> „Nu invidiaţi vechile popoare, ci priviţi pe al vostru.
> Cu cât veţi săpa mai adânc, cu atât veţi vedea
> ţâşnind viaţa".
>
>   21. Andre Armad: „Într-adevăr acesta este unul
> din cele mai vechi popoare din Europa…fie că este vorba
> de traci, de geţi sau de daci. Locuitorii au rămas
> aceiaşi din epoca neolitică – era pietrei şlefuite –
> până în zilele noastre, susţinând astfel printr-un
>  exemplu, poate unic în istoria lumii continuitatea unui
> neam".
>
>   22. D'Hauterive  (Memoriu asupra vechii şi
> actualei stări a Moldovei, 1902): „Limba latinească în
> adevăr se trage din acest grai (primodial), iar celelalte
> limbi, mai ales rumuna sunt acest grai. LATINEASCA este
> departe de a fi trunchiul limbilor care se
>  vorbesc astăzi (aşa zisele limbi latine), aş zice că ea
> latina, este cea mai nouă dintre toate".
>
>   23. Huszti Andras: „Urmaşii geto-dacilor trăiesc
> şi astăzi şi locuiesc acolo unde au locuit părinţii
> lor, vorbesc în limba în care glăsuiau mai demult
> părinţii lor".
>
>   24. Bocignolli (1524): „Rumunii despre care am spus
> că sunt daci".
>
>   25. L.A. Gebhardi:  „Geţii vorbeau aceeaşi
> limbă ca dacii şi aveau aceleaşi obiceiuri. Grecii
> dădeau atât geţilor din Bulgaria, cât şi dacilor din
> Moldova, Valahia, Transilvania şi Ungaria acelaşi nume şi
> credeau că şi geţii şi dacii provin de la traci".
>
>   26. Martin Hochmeister (Siebenburgische Provinziaal
> Blatter, 1808): „În cele mai vechi timpuri cunoscute, în
> Transilvania şi în ţările învecinate locuiau dacii,
> care mai erau numiţi şi geţi şi de la ei a primit
> actuala Transilvanie împreună cu Moldova, Muntenia
>  şi regiunile învecinate din Ungaria numele de Dacia".
>
>   27. Abdolonyme Ubicini (Les origines de l'histoire
> roumaine, Paris, 1866): „Dacii sunt primii strămoşi ai
> rumunilor de azi. Din punct de vedere etnografic dacii par
> să se confunde cu geţii, aceeaşi origine, aceeaşi
> limbă. Asupra acestui punct de vedere toate
>  mărturiile din vechime concordă".
>
>   28. Universitatea din Cambridge (1922, The Cambridge
> History of India): „Faza primară a Culturii Vedice 
> s-a desfăşurat în Carpaţi, cel mai probabil, iniţial
> în Haar-Deal".
>
>   29. Jakob Grimm  (Istoria limbii germane,
> 1785-1863): „Denumirile dacice de plante, păstrate la
> Dioscoride (medic grec din perioada împăraţilor Claudius
> şi Nero) pot fi găsite şi în fondul limbii germane".
>
>   30. Cronicile spaniolilor 25 (pag.179):
> „Daco-Geţii sunt consideraţi fondatorii
> spaniolilor".
>
>   31. Carol Lundius (Cronica ducilor de Normandia):
> „Daco-Geţii sunt consideraţi fondatorii
> popoarelor nordice".
>
>   32. Leibnitz  (Collectanea Etymologica):
> „Daco-Geţii sunt consideraţi fondatorii
> teutonilor prin saxoni şi frizieni, ai olandezilor (daci)
> şi ai anglilor".
>
>   33. Miceal Ledwith (Consilier al Papei Ioan Paul al
> II-lea): „Chiar dacă se ştie că latinaesca e limba
> oficială a Bisericii Catolice, precum şi limba Imperiului
> Roman, iar limba rumună este o limbă latină, mai puţină
> lume cunoaşte că limba rumună sau precursoarea
>  sa, vine din locul din care se trage limba latină, şi nu
> invers! Cu alte cuvinte, nu limba rumună este o limbă
> latină, ci mai degrabă limba latină este o limbă
> rumună. Aşadar, vreau sa-i salut pe oamenii din Munţii
> Bucegi, din  Braşov, din Bucureşti. Voi sunteţi
>  cei care aţi oferit un vehicul minunat lumii
> occidentale".
>
>   34. Daniel Ruzo (1968): „Am cercetat munţi din
> cinci continente, dar în Carpaţi am găsit monumente unice
> dovedind că în aceste locuri a existat o civilizaţie
> măreaţă, constituind centrul celei mai vechi civilizaţii
> cunoscute astăzi".
>
>   35. Carlo Troya (1784-1858, istoric italian): „Nici
> un popor din cele pe care grecii le numeau barbare nu au o
> istorie mai veche şi mai certă ca a geţilor sau goţilor.
> Scopul lucrării mele, Istorie Getică sau Gotică se
> împarte în două părţi şi una din ele
>  arată că geţii lui Zamolxe şi ai lui Decebal au fost
> strămoşii goţilor lui Teodoric din neamul Amalilor."
>
>   36. Harald Haarman (specialist în istoria culturii):
> „Cea mai veche scriere din lume este cea de la Tărtăria
> (cu mult înainte de scrierea sumeriană;), iar civilizaţia
> danubiană este prima mare civilizaţie din istorie."
>
>   37. Paul Mac Kendrick:  „Burebista şi Decebal
> au creat în Dacia o cultură pe care numai cei cu vederi
> înguste ar putea-o califica drept barbară". „Rumunii
> sunt membri ai unuia din cele mai remarcabile state
> creatoare ale antichităţii." „Sus în Maramureş
> există
>  un loc marcat drept centrul bătrânului continent"
> (Europa de la Atlantic la Urali).
>
>   38. William Ryan şi Walter Pitman (geologi, 1995):
> „Locul descris de Vechiul Testament ca fiind inundat de
> potop este cel al Mării Negre".
>
>   39. Robert Ballard (explorator, 1999), confirmă cele
> spuse de Ryan şi Pitman.
>
>   40. Cavasius (De la Administratione Regni
> Transilvaniae): „În Italia, Spania şi Galia, poporul se
> slujea de un idiom de formaţie mai veche sub numele
> de  lingua rumunească, ca pe timpul lui Cicero".
>
>   41. G. Devoto, G. Wilkie, W. Schiller: 
> „Barbarii n-au fost numai descoperitorii filosofiei, ci
> şi descoperitorii tehnicii, ştiinţei şi artei… Trebuie
> să merg mai departe şi să arăt lămurit că filozofia
> greacă a furat din filozofia barbară. Cei mai mulţi
>  şi-au făcut ucenicia printre barbari. Pe Platon îl
> găsim că laudă pe barbari şi aminteşte că atât el
> cât şi Pitagora au învăţat cele mai multe şi mai
> frumoase învăţături trăind printre barbari".
>
>   42. Clement Alexandrinul  (Stromatele): „În
> sfârşit o altă greutate de interpretare cu această
> metodă a unor învăţături din Scriptură constă în
> aceea că nu le avem şi în limba în care au fost scrise
> întâia oară… Apoi limba e păstrată şi de popor, nu
> numai
>  de învăţaţi, pe când înţelesul şi textele le
> păstrează numai învăţaţii şi tocmai de aceea putem
> să concepem uşor că aceştia au putut să falsifice
> înţelesul textelor vreunei cărţi foarte rare pe care o
> aveau în stăpânire".
>
>   43. Emmanuel de Martone  (profesor la Sorbona,
> 1928, în interviul dat lui Virgil Oghină): „Nu pot să
> înţeleg la rumuni mania lor de a se lăuda că sunt
> urmaşi ai coloniştilor romani ştiind foarte bine că în
> Dacia nu au venit romani, nici măcar italici, ci
>  legiuni de mercenari recrutaţi din toate provinciile
> estice ale imperiului, chiar şi administraţia introdusă
> de cuceritori avea aceeaşi obârşie. Voi rumunii sunteţi
> daci şi pe aceştia ar trebui să-i cunoască rumunii mai
> bine şi să se laude cu ei, pentru că
>  acest popor a avut o cultură spirituală şi morală
> înaltă".
>
>   44. Marc Pagel (profesor, şef al laboratorului de
> bio informatică la Universitatea Reading, Anglia): „Acum
> 10.000 de ani în spaţiul carpatic a existat o cultură, un
> popor care vorbea o limbă unică şi precursoare a
> sanscritei şi latinei".
>
>   45. Clemance Royer (în Buletin de la Societe
> d'Antropologie, Paris, 1879): „… celţii, germanii şi
> latinii vin din estul Europei… iar tradiţiile arienilor
> istorici din Asia îi arată venind din Occident… noi
> trebuie să le căutam leagănul comun la Dunarea de
>  Jos, în această Tracie pelasgică a cărei limbă o
> ignorăm".
>
>   46. Jean Laumonier (în cartea „La nationalite
> francaise", Paris, 1892): „Românul sau dacul modern
> este adevăratul celt al Europei Răsăritene".
>
>   47. Andre le Fevre (în lucrarea „Les races et les
> langues", Paris 1893): „Celţii bruni cărora etnografia
> le relevă urma din Dacia pâna în Armric (Bretania) şi
> Irlanda, galii blonzi… populaţii care vorbeau dialecte
> indo-europene".
>
>   48. Împăratul Iosif al II-lea:  „Aceşti
> bieţi supuşi rumuni, care sunt fără îndoială cei mai
> vechi şi mai numeroşi în Transilvania, sunt atât de de
> chinuiţi şi încercaţi de nedreptăţi de oricine, fie ei
> unguri sau saşi, că soarta lor, dacă o cercetezi este
>  într-adevar de plâns…"

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Lasati un comentariu

 
Toggle Footer