"Noua medicina germana"-Dr. Ryke Geerd Hamer
Noua medicina germana o teorie care
leaga imbolnavirea de stresurile
prin care trec oamenii.
Sursa:
http://suntsanatos.ro/noua-medicina-germana-o-revolutie-in-medicina-260.html
Pe 18 august 1978, Dr. Ryke Geerd Hamer, M.D., la vremea aceea
internist sef la clinica oncologica a Universitatii din Munchen,
Germania, a primit vestea socanta ca fiul sau, Dirk, a fost impuscat.
Dirk a murit in decembrie 1978 si, cateva luni mai tarziu, Dr. Hamer a
fost diagnosticat cu cancer testicular. Din moment ce nu fusese niciodata grav bolnav, a suspectat imediat ca dezvoltarea cancerului
sau poate avea legatura directa cu tragica pierdere a fiului sau.
Moartea lui Dirk si propria sa experienta cu cancerul l-au facut pe
Dr. Hamer sa investigheze istoricul pacientilor sai de cancer. A
descoperit foarte curand ca, la fel ca el, toti bolnavii de cancer pe
care ii stia au trecut prin experiente extrem de stresante inainte ca
boala sa se instaleze si sa se dezvolte. Observarea conexiunii dintre
minte si organism nu a fost surprinzatoare. Numeroase studii aratasera
deja ca atat cancerul, cat si alte boli sunt foarte des precedate de
un eveniment traumatizant.
Dar Dr. Hamer a dus cercetarile sale cu un
pas mai departe. Urmarind ipoteza ca toate evenimentele din organism
sunt controlate prin creier, a analizat tomografiile pacientilor sai
si le-a confruntat cu istoricul lor medical. Dr. Hamer a descoperit
astfel ca orice boala, nu numai cancerul, este controlata printr-o
zona din creier ce ii corespunde in mod specific si este legata, in
mod particular, de un conflict-soc psiho-emotional perfect
identificabil. Astfel a aparut paradigma revolutionara a Noii Medicine
Germane, care nu numai ca le explica in mod demonstrabil bolnavilor de
cancer cauzele reale ale bolii lor, dar le ofera si o sansa reala de
vindecare, fara mutilare si otravire prin asa-zisele tratamente
chirurgicale, radioterapice si chimioterapice...
Rezultatul cercetarilor lui Hamer se constituie intr-o diagrama
stiintifica ce ilustreaza legatura biologica dintre psihic si creier
si corelatia cu organele si tesuturile intregului organism uman
(varianta engleza a "Diagramei stiintifice a GNM" este in lucru). Dr.
Hamer a denumit descoperirile sale "Cele 5 Legi Biologice ale Noii
Medicine", datorita faptului ca aceste legi biologice, valabile in
cazul oricarui pacient, ofera o perspectiva cu totul noua asupra
intelegerii cauzei, a dezvoltarii si a procesului natural de vindecare
a bolii. (Ca raspuns la numarul crescand ale interpretarilor gresite
ale descoperirilor sale si pentru a pastra integritatea si
autenticitatea muncii sale stiintifice, Dr. Hamer si-a protejat in mod
legal materialele de cercetare, sub numele de German New Medicine (GNM
- Noua Medicina Germana). In 1981, Dr. Hamer a prezentat rezultatele
descoperirilor sale la Facultatea de Medicina a Universitatii din
Tübingen, sub forma unei teze post-doctorale. Totusi, pana astazi,
Universitatea a refuzat sa testeze cercetarile Dr. Hamer, in ciuda
obligativitatii legale de a o face. Acesta este un caz fara precedent
in istoria universitara. In mod similar, medicina oficiala a refuzat
sa aprobe descoperirile sale, in ciuda a 30 de verificari stiintifice
diferite, facute atat de medici independenti, cat si de asociatii
profesionale.La scurt timp dupa ce Dr. Hamer si-a prezentat teza, i-a
fost adresat un ultimatum de a renunta la descoperirile sale
stiintifice, sau i se va refuza reinnoirea contractului sau la Clinica
Universitara. In 1986, desi munca sa nu a fost niciodata pusa la
indoiala sau dezaprobata, doctorului Hamer i-a fost ridicata licenta
medicala, pe motiv ca a refuzat sa se conformeze principiilor
medicinei standard. Cu toate acestea, el era hotarat sa-si continue
munca si, in 1987, a reusit sa-si extinda descoperirile practic la
orice boala cunoscuta de medicina.Dr. Hamer a fost persecutat si
hartuit timp de 25 ani, in special de catre autoritatile germane si de
catre cele franceze si chiar incarcerat o perioada. Din 1997, Dr.
Hamer locuieste in exil in Spania, unde isi continua cercetarile si
continua sa se lupte pentru recunoasterea oficiala a "Noii Medicine
Germane". Insa, din moment ce Facultatea de Medicina a Universitatii
din Tübingen isi mentine tactica de amanare, pacientilor din intreaga
lume le este refuzat dreptul de a beneficia de descoperirile
revolutionare ale Dr. Hamer.
BOLILE AU LA ORIGINE UN SOC PSIHO-EMOTIONAL CARE SE REFLECTA MAI INTAI
LA NIVELUL CREIERULUI
Dr. Hamer a stabilit ca "orice boala este
cauzata de un soc emotional care surprinde individul total nepregatit"
(Prima Lege Biologica). In onoarea fiului sau, Dr. Hamer a denumit
acest incident stresant: Dirk Hamer Syndrome, sau DHS. Psihologic
vorbind, DHS este un incident foarte personal, conditionat si
determinat de experientele noastre trecute, de vulnerabilitati, de
perceptiile personale, de valorile si credintele personale. Cu toate
acestea, DHS nu este doar un conflict emotional, ci el se propaga si
la nivel biologic si trebuie inteles in contextul evolutiei noastre
personale. Animalele experimenteaza aceste socuri cu consecinte
biologice in urma pierderii bruste a cuibului sau teritoriului, a
pierderii unui pui, a separarii de partener sau de grup, a unei
amenintari neasteptate, a unei perioade de nemancare sau a unei
amenintari de moarte.
Un barbat, de exemplu, poate suferi un soc
conflictual de "pierdere a teritoriului" cand isi pierde casa sau
locul de munca, pe neasteptate; pentru o femeie, un soc conflictual
"in camin" poate fi o grija pentru binele unuia dintre membrii
familiei; un soc conflictual de tipul "abandonului" poate fi declansat
de un divort neprevazut sau de o spitalizare de urgenta; copiii sufera
deseori un soc conflictual "de separare", cand mama se decide sa se
intoarca la munca sau cand se despart parintii.
Analizand mii de
tomografii (CT) in relatie cu istoricul pacientului, Dr. Hamer a
descoperit ca, atunci cand are loc DHS, socul impacteaza o zona
specifica, predeterminata din creier, cauzand o leziune care este
vizibila pe tomografie ca un set clar de inele concentrice (in 1989,
Siemens, producatorul german de aparate tomografice, a confirmat ca
aceste inele nu provin de la o proasta functionare a aparaturii). Dupa
impact, celulele cerebrale transmit socul catre organul corespondent
care, la randul lui, raspunde cu o modificare maladiva specifica, ce
poate fi anticipata. Motivul pentru care diferitele conflicte sunt
legate indisolubil de anumite zone ale creierului este acela ca, de-a
lungul evolutiei noastre, fiecare parte a creierului a fost programata
sa raspunda instantaneu la posibile conflicte sau amenintari. In timp
ce "vechiul creiera€œ (cerebelul, zona amigdaliana) corespunde unor
"programaria€œ legate de supravietuire, care corespund respiratiei,
hranirii sau reproducerii, "noul creier" (creierul mare) este
"codata€œ cu teme mult mai avansate, precum cele legate de
autoapreciere, increderea si respectul de sine. Cercetarile medicale
ale Dr. Hamer sunt strans legate de embriologie, pentru ca, indiferent
de felul in care organismul raspunde unui conflict, fie prin
dezvoltarea unei tumori, prin deteriorarea tesutului sau prin
dereglarea functionarii, toate acestea sunt corelate cu stratul
embrionic al germenului din care provin atat organul, cat si tesutul
cerebral corespondent (A treia Lege Biologica).
GNM "Ontogenetic
System of Tumors" (Sistemul Ortogenetic al tumorilor) ilustreaza ca
organele controlate de "vechiul creier" care deriva din endoderm sau
organele ce deriva din mezoderm, precum plamanii, ficatul, colonul,
prostata, uterul, pielea in profunzimea ei, pleura, peritoneul,
pericardul, glandele mamare, etc., genereaza intotdeauna proliferare
celulara, imediat dupa ce conflictul corespondent se reflecta la
nivelul creierului. Tumorile acestor organe se dezvolta exclusiv pe
durata fazei active a conflictului (initiata de DHS).
Sa luam
exemplul cancerului de plaman: conflictul biologic asociat cu cancerul
de plaman este un soc de tipul "frica de moarte", deoarece, in termeni
bio-fiziologici, frica de moarte este echivalenta cu incapacitatea de
a respira. Odata cu socul datorat fricii de moarte, celulele pulmonare
alveolare care regleaza respiratia incep instantaneu sa se multiplice,
formand o tumoare pulmonara. Contrar parerilor conventionale, aceasta
multiplicare a celulelor pulmonare nu este un proces fara rost, ci
serveste unui scop biologic foarte bine definit si anume sa creasca
capacitatea pulmonara, optimizand astfel sansele de supravietuire ale
organismului. Analiza tomografiilor intreprinsa de Dr. Hamer
demonstreaza ca fiecare persoana bolnava de cancer la plamani prezinta
o configuratie clara de tip inele concentrice in zona corespondenta
din creier si ca fiecare pacient a suferit un soc conflictual
emotional total neasteptat, de tipul "frica de moarte", inaintea
declansarii cancerului. In majoritatea cazurilor, teama de moarte a
fost declansata de socul unui diagnostic de cancer, ce a fost resimtit
ca o sentinta la moarte.
Cancerul la san, potrivit cercetarilor Dr.
Hamer, este rezultatul grijilor provocate de un conflict de tipul
"mama-copil" sau "probleme cu partenerul". Aceste tipuri de conflicte
impacteaza intotdeauna vechiul creier, in zona care controleaza
glandele producatoare de lapte. O femeie poate suferi un conflict de
tipul mama-copil daca isi face foarte multe griji, atunci cand copilul
ei este ranit sau se imbolnaveste grav, foarte brusc. Pe durata fazei
de stres, cat conflictul este activ, celulele glandei mamare continua
sa se multiplice, formand o tumora. Scopul tainic al proliferarii
celulare este acela de a mari capacitatea de lactatie pentru copilul
suferind, grabind astfel procesul de vindecare al acestuia. Fiecare
femeie si fiecare femela din lumea animala se naste cu acest program
de reactie biologica pentru crestere si dezvoltare. Numeroasele studii
ale Dr. Hamer arata ca femeile, chiar si atunci cand nu alapteaza,
dezvolta tumori ale glandelor mamare, din cauza grijilor obsesive
pentru binele celor dragi (a copilului care are probleme, a unui
partener bolnav, sau de grija unui prieten cu probleme).
Ceea ce a
fost spus despre cancerul de plaman sau de san este valabil pentru
orice alt tip de cancer ce isi are originea in "vechiul creier".
Fiecare tip de cancer este declansat de un conflict, de un soc
specific care activeaza un "program biologic precis" (A Cincea Lege
Biologica), ce permite organismului sa depaseasca obisnuintele
functionarii zilnice si sa se confrunte fizic cu situatia urgenta.
Pentru fiecare tip de conflict, exista o zona cerebrala specifica ce
coordoneaza acest program de urgenta.
In vreme ce organele controlate
de vechiul creier dezvolta tumori pe durata fazei active a
conflictului soc, situatia este opusa in cazul organelor controlate de
noul creier. Toate organele si tesuturile ce corespund si sunt
coordonate de noul creier (ovarele, testiculele, oasele, nodulii
limfatici, epiderma, mucoasa colului uterin, bronhiile, vasele
coronariene, canalele de alaptare etc.) isi au originea in ectoderm
sau in mezodermul noului creier. In momentul producerii
conflictului-soc, tesuturile organelor corespondente acestei zone a
creierului raspund prin degenerare celulara. Necrozarea ovarelor sau a
testiculelor, osteoporoza, cancerul osos sau ulcerul stomacal de
exemplu, sunt situatii care apar doar atunci cand persoana se afla
intr-o stare emotionala de stres relationata cu conflictele-soc
corespondente. Asa cum este de asteptat, distrugerile tesuturilor
respective au o semnificatie biologica precisa.
Sa luam exemplul
tesuturilor canalelor de lactatie. Ele se dezvolta mult mai tarziu
decat glanda mamara, acest tesut fiind controlat de o zona mai tanara
a creierului, cortextul cerebral. Conflictul biologic ce corespunde
tesutului canalelor de lactatie este unul de tip conflict de separare,
rezultat al unei experiente de tipul "copilul meu (sau partenerul meu)
mi-a fost luat de la sana€œ. O femela din lumea animala sufera un
astfel de conflict atunci cand puiul ei se pierde sau este omorat. Ca
un reflex natural la acest conflict soc, tesutul canalelor de lactatie
incepe sa ulcereze. Scopul acestei reactii este marirea diametrului
canalelor de lactatie, astfel incat laptele nefolosit sa se poata
drena mai usor si sa nu se congestioneze sanul. Creierul fiecarei
femei este programat cu acest gen de reactie-raspuns biologic. Din
moment ce sanul femeii este asociat, biologic vorbind, cu grija si
hranirea, femeile sufera un conflict-soc cauzat de separarea brusca de
o persoana iubita. Pe durata fazei active a conflictului-soc nu exista
practic niciun simptom, cu exceptia unor ocazionale puseuri usoare in
interiorul sanului.
CELE DOUA FAZE ALE ORICAREI BOLI
Dr. Hamer a
descoperit, de asemenea, ca orice conflict si orice boala are si o
rezolvare, iar desfasurarea oricarei boli are loc in doua faze. (A
Doua Lege Biologica). In timpul primei faze, a conflictului activ (si
anume atata timp cat conflictul persista), intregul organism se
orienteaza spre a face fata conflictului. In timp ce la nivel fizic au
loc dereglari celulare specifice, psihicul si sistemul nervos
vegetativ autonom se confrunta, de asemenea, cu situatii neasteptate.
Comutata intr-o faza de stres (sympathicotonia), mintea devine total
preocupata de continutul conflictului. Tulburarile somnului si lipsa
apetitului sunt simptome specifice. Biologic vorbind, acest lucru este
vital, deoarece focalizarea atentiei asupra conflictului si orele de
activitate in plus constituie conditiile propice pentru rezolvarea
conflictului. Faza activa a conflictului este denumita si "faza rece".
Deoarece pe perioada stresului se produce constrictia vaselor de
sange, simptomele specifice ale activitatii conflictuale sunt
extremitatile reci (in special mainile), tremurul si transpiratia
rece. Intensitatea simptomelor depinde, in mod natural, de
intensitatea si impactul socului conflictual. Daca o persoana ramane
in aceasta stare prea mult timp, urmarile pot fi fatale.
Dr. Hamer a
demonstrat, fara nicio indoiala, ca organismul nu poate muri niciodata
de cancer, in sine. O persoana poate muri ca rezultat al
complicatiilor mecanice produse de tumori, de exemplu blocarea unui
organ vital precum colonul sau bila, dar in niciun caz celulele
canceroase, in sine, nu pot provoca moartea. In Noua Medicina Germana,
distinctia dintre cancerul malign si cel benign nu are nicio valoare.
Termenul malign este o constructie artificiala (la fel ca marcarii
tumorali) care, pur si simplu, indica o activitate de reproducere
celulara ce a depasit o anumita limita fixata in mod complet arbitrar.
Daca o persoana moare pe durata fazei initiale active a conflictului,
aceasta se petrece de obicei din cauza pierderii de energie, a
slabirii exagerate, a lipsei de somn si a epuizarii mentale si
emotionale. De cele mai multe ori, este vorba de impactul emotional
devastator al unui diagnostic sau al unei prognoze negative, de genul
"Mai ai doar sase luni de trait!", impact ce arunca pacientii de
cancer si pe cei apropiati lor intr-o stare de disperare. Cu foarte
mica speranta sau chiar deloc, sunt privati de forta lor vitala, isi
consuma inutil energia si, in cele din urma, mor in urma unui proces
agonizant, proces pe care "tratamentele" conventionale pentru cancer
nu fac decat sa il accelereze.
Daca pacientul nu a facut niciun
tratament de cancer (in special chimioterapie sau radioterapie), NGM
are o rata de succes de 95 pana la 98%. Este o ironie a sortii ca
aceste statistici ale succeselor remarcabile ale Dr. Hamer au fost
date chiar de autoritati. Cand Dr. Hamer a fost arestat, in 1997,
pentru acordarea de sfaturi medicale fara a avea licenta medicala
(ridicata abuziv), pentru trei persoane, politia a confiscat fisele
pacientilor sai si le-a analizat. Un procuror public a fost nevoit sa
recunoasca in timpul procesului ca, dupa 5 ani, 6.000 din 6.500 de
pacienti cu cancer in faza terminala erau inca in viata. In cazul
tratamentelor conventionale, prin chimioterapie si radioterapie
(iradiere), cifra aceasta este dezastruos de mica, adica doar 3-5%
dintre pacienti mai raman in viata dupa 5 ani. Conform declaratiilor
epidemiologului si biostasticianului Dr. Ulrich Abel (Germania): "Rata
de succes a majoritatii chimioterapiilor este jalnicaa€¦ nu exista
nicio dovada stiintifica referitoare la capacitatea tratamentului prin
chimioterapie de a mari in mod apreciabil durata de viata a
pacientilor care sufera chiar de cele mai comune forme de cancer
organic. Chimioterapiile pentru cancerele maligne prea avansate pentru
operatie, care reprezinta 80% din totalul cancerelor, reprezinta o
totala desertaciune stiintifica.a€œ (Revista stiintifica "The
Lanceta€œ, 1991).
FIINTA UMANA SE VINDECA SINGURA
Rezolvarea
conflictului generat de semnalele initiale reprezinta inceperea fazei
a doua a programului biologic. Emotiile si organismul nostru se comuta
imediat in regimul de reparare si refacere, programul de vindecare
fiind asistat in mod direct de sistemul nervos vegetativ. Pe perioada
fazei de vindecare, apetitul revine, dar suntem foarte obositi (putem
chiar sa nu avem puterea de a ne ridica din pat). Odihna si furnizarea
tuturor nutrientilor necesari organismului sunt esentiale in perioada
de vindecare. A doua faza este denumita "faza calda" si in aceasta
perioada, vasele de sange se maresc, incalzind extremitatile si
pielea.
Odata cu rezolvarea conflictului, se produce o transformare
la nivelul organelor: proliferarea celulara (vechiul creier este legat
de controlul cresterii tumorale) si distrugerea celulara (creierul
noueste legat de controlul degradarii tesuturilor) se opresc imediat
si este declansat procesul de reparare specific. O zona care s-a
necrozat sau a prezentat ulceratii in timpul fazei active a
conflictului este acum regenerata si refacuta cu celule noi. Acest
proces este insotit, de regula, de inflamatii potential dureroase
cauzate de edeme care protejeaza tesutul pe durata vindecarii. Alte
simptome tipice regenerarii sunt: hipersensibilitate, mancarimi,
spasme (daca tesuturile musculare sunt implicate) si inflamatii.
Exemple de boli care apar doar in procesele de artrita, ateroscleroza,
disfunctii ale rinichilor si vezicii urinare, anumite boli ale
ficatului si infectii (vezi mai jos).
Bazandu-se pe observarea
multiplicarii celulare (mitoza) si pe distinctia standard dintre
tumoare benigna si maligna, medicina conventionala interpreteaza
procesul natural de producere celulara a tesutului care se vindeca
drept tumoare maligna. In NGM, distingem, la fel, doua tipuri de
tumori.
Dar tumorile nu sunt impartite in bune sau rele, ci mai
degraba sunt clasificate dupa tipul de tesut si zona cerebrala din
care provin si prin care sunt controlate. Exista acele tumori care se
dezvolta, in mod exclusiv, in faza activa a conflictului-soc (tumorile
pulmonare, tumorile de colon, tumorile de ficat, tumorile uterului,
tumorile de prostata etc.) si cele care apar in timpul procesului
natural de vindecare.
In felul in care creierul vechi controleaza
cancerul, cresterea tumorala nu este nici accidentala si nici fara
sens, din moment ce proliferarea celulara se opreste de indata ce
tesutul este reparat. Cancerul testicular, cancerul ovarian, limfomul,
limfomul non-Hodgkin, diferitele tipuri de sarcom, carcinomul bronhial
si laringial si cancerul cervical, toate sunt de natura curativa si
fenomene exclusive ale fazei de vindecare. Cu conditia ca procesul de
vindecare sa nu fie intrerupt de medicamente sau de o revenire a
conflictului soc, aceste tumori dispar pana la urma, la sfarsitul
procesului de vindecare.
Al doilea tip de cancer mamar, carcinom in
situ (DCIS), intra de asemenea in aceasta categorie. In timp ce un
cancer de san este un indicator ca femeia este in faza activa a
conflictului de tip grija, un cancer in situ este un semn pozitiv ca
problema asociata conflictului de separare a fost rezolvata. O femeie
nu face un cancer de san fara motiv! Asa cum nici faptul ca el se
dezvolta exact la sanul stang nu este o coincidenta.
IMPORTANTA
LATERALITATII NOASTRE BIOLOGICE
Dr. Hamer a descoperit ca
lateralitatea determina daca o boala precum este cancerul se dezvolta
in partea stanga sau dreapta a organismului. Aceasta este regula: o
persoana dreptace raspunde unui conflict cu mama sa sau cu copilul sau
cu partea stanga a organismului, si cu partea dreapta la un conflict
cu tatal sau partenerul, fratii, rudele, prietenii, colegii etc.
Pentru stangaci este invers. Exista intotdeauna o relatie inversa
intre emisferele cerebrale si partile organismului, in sensul ca
fiecare emisfera a creierului (mai putin partea amigdaliana) este in
relatie directa cu partea opusa a trupului. Cel mai simplu mod de a
descoperi lateralitatea noastra biologica este sa batem din palme.
Palma pe care o tinem deasupra indica daca suntem stangaci sau
dreptaci. Astfel, un cancer la sanul drept, un chist ovarian la ovarul
stang, o problema de piele pe partea dreapta sau stanga (sau
amandoua), o paralizie motorie pe partea dreapta (dupa un atac
cerebral) ne dau un prim indiciu despre cine a fost implicat atunci
cand conflictul originar a avut loc. In ceea ce priveste conflictele
mai avansate (si regiunile cerebrale), statutul hormonal trebuie, de
asemenea, luat in calcul, pentru o evaluare precisa.
ROLUL BENEFIC AL
MICROBILOR
Un alt aspect al cercetarilor Dr. Hamer este acela al
rolului microbilor pe durata procesului de dezvoltare a bolii. Pe
scurt, el a descoperit ca microbii precum ciupercile, bacteriile si
virusii sunt activi doar pe durata procesului de vindecare si maniera
in care ei opereaza este in deplina concordanta cu logica evolutiva.
(A Patra Lege Biologica). Bacteriile tuberculozei, spre exemplu,
populeaza doar tesuturile controlate de creierul vechi. Functia lor pe
timpul procesului de vindecare este de a descompune tumorile care
nu-si mai au rostul: tumorile pulmonare, tumorile de colon, tumorile
la rinichi, tumorile la prostata, tumorile la uter, tumorile la san,
melanoamele si mesothelioma. Bacteriile tuberculozei sunt esentiale
pentru descompunerea constructiilor celulare ce au proliferat cu un
anumit scop biologic, in timpul fazei active a conflictului. Daca
bacteriile necesare nu sunt disponibile din cauza vaccinarii sau a
uzului excesiv de antibiotice sau in urma chimioterapiei, tumorile nu
se pot dezintegra corespunzator. Ca urmare, raman pe loc si sunt
incapsulate in mod inofensiv. Detectate la un control de rutina, ele
pot fi totusi diagnosticate ca si cancer si noi conflicte potentiale
pot aparea in urma aflarii vestii, cu noi simptome. Intelegand legile
biologice ale desfasurarii bolilor, aceasta perspectiva poate fi
eliminata. In timp ce bacteriile descompun tumorile cu celule care nu
mai sunt necesare, virusii sunt implicati in procesul de vindecare a
tesuturilor coordonate exclusiv de cortexul cerebral (ex: bronhiile,
membrana nazala, mucoasa stomacala, mucoasa canalelor biliare si
epiderma). Hepatita, pneumonia, herpesul, gripa si gripa stomacala
indica faptul ca procese virulente, naturale, de vindecare sunt in
curs. In ceea ce priveste rolul virusilor, Dr. Hamer prefera sa
vorbeasca de virusi ipotetici, din cauza ca, in ultimul timp,
existenta virusilor este pusa in discutie. Acest lucru este in
concordanta cu descoperirile initiale ale Dr. Hamer, care evidentiau
faptul ca procesele de reconstructie si regenerare ale tesuturilor
necrozate sau ulcerate au totusi loc chiar si in absenta virusilor
specifici tesuturilor respective. Dilema in care se gaseste medicina
conventionala este aceea ca esueaza in a recunoaste tiparul de
evolutie in doua faze a fiecarei boli, prima faza, aceea a
conflictului activ, fiind in mod obisnuit scapata din vedere. Din
moment ce microbii sunt activi doar in faza de vindecare, iar
activitatea acestora este in mod normal acompaniata de inflamatii,
febra, puroi, supurari si dureri, microbii sunt considerati
raufacatori si cauza a bolilor infectioase. Dar microbii nu provoaca
boli. Pana la urma, organismul nostru este cel care "angajeazaa€œ
microbii, pentru a optimiza procesul de vindecare. Microbii pot fi,
bineinteles, transmisi, dar ei raman inofensivi pana in momentul in
care persoana este in faza de vindecare a aceluiasi tip de conflict.
TEORIA METASTAZELOR, O SIMPLA FICTIUNE ACADEMICA
Bazandu-se pe GNM,
"Sistemul Ontogenetic al tumorilor", teoria vast raspandita a
metastazelor care sugereaza ca celulele canceroase migreaza prin
vasele de sange si limfa, cauzand tumori si in alte locuri, este, in
cuvintele Dr. Hamer, pura fictiune academica. Celulele in general si
celulele canceroase in mod special nu isi pot schimba, sub nici o
forma, structura lor histologica si nici nu pot trece de bariera
bacteriana. De exemplu, o celula canceroasa a unei tumori pulmonare,
care este de origine endoderma, controlata de zona amigdaliana a
creierului si care prolifereaza de-a lungul fazei active a
conflictului, nu se poate transforma intr-o celula osoasa, care este
de origine mezoderma si este controlata de cortexul cerebral, celula
care se deterioreaza in timpul fazei active a conflictului, in
procesul de decalcifiere. In scenariul conform caruia cancerul
pulmonar metastazeaza la oase, celulele cancerului pulmonar creeaza,
de fapt, un gol (descompunere celulara! - reversul cancerului) in
anumite oase din organism. Trebuie, de asemenea, sa ne intrebam de ce
celulele canceroase rareori se raspandesc la tesuturile vecine, de
exemplu: de la uter la cervix. Daca celulele canceroase calatoresc
prin sange, de ce nu este atunci scanat sangele donat, pentru a cauta
celule canceroase ? De ce nu sunt atunci gasite o multitudine de
tumori in peretii vaselor de sange ai pacientilor bolnavi de cancer ?
Acum doi ani, pe 19 august 2004, ziarul canadian Globe and Mail a
publicat un articol intitulat Cercetatorii urmaresc testele de sange
pentru cancerele de san, continand declaratii revelatoare: Vanatoarea
celulelor canceroase in fluxul sangvin a durat 10 ani si pana acum,
nicio tehnologie existenta nu a reusit sa izoleze in mod cert nici
macar o singura celula tumorala, dintre milioanele de globule rosii si
albe continute in orice mostra de sange uman. In afara faptului ca
vanatoarea este departe de a fi incheiata (asa cum indica articolul),
nu sugereaza asta cumva ca ipoteza metastazelor a dezinformat publicul
si a speriat, fara nicio noima, de moarte milioane de pacienti bolnavi
de cancer, de-a lungul ultimelor patru decenii?
Dr. Hamer nu neaga,
bineinteles, posibilitatea aparitiei celui de-al doilea cancer, dar
aceste tumori succesive nu sunt cauzate de migrarea celulelor
canceroase, care se transforma, in mod mirobolant, intr-un tip diferit
de celula, ci mai degraba sunt urmarea unui nou conflict-soc. Noul DHS
poate fi declansat de o alta experienta traumatizanta aditionala, sau
prin socul provocat de comunicarea diagnosticului. Asa cum am
mentionat mai devreme, comunicarea unui diagnostic neasteptat de
cancer, sau informarea cuiva ca are metastaze poate declansa o spaima
de tipul frica de moarte (provocand cancer pulmonar) sau orice alt tip
de diagnostic relationat cu socul emotional, cauzand noi cancere in
diferite alte parti ale organismului. In multe cazuri, acesti pacienti
nu supravietuiesc pana in faza de vindecare, din cauza starii de stres
foarte grave, care ii slabeste pana la punctul in care mai au foarte
putine sanse de supravietuire in confruntarea cu toxicul si ucigasul
tratament chimioterapic.
Al doilea tip de cancer foarte intalnit dupa
cancerul pulmonar este cancerul osos. Dr. Hamer a descoperit ca oasele
noastre sunt din punct de vedere psiho-emotional legate de increderea,
respectul si stima de sine. Altfel zis, spunandu-i-se cuiva ca are o
boala care ii ameninta viata, mai ales una care se presupune ca se
raspandeste ca un incendiu in organism, este echivalent pentru bolnav
cu a accepta ca: acum este complet inutil si, pe langa faptul ca se
simte inutil, oasele incep sa se decalcefieze (in cazul cancerelor de
san, deseori in zona sternului si a coastelor). Tot asa cum se
fractureaza un os, scopul programului biologic (al bolii) apare la
sfarsitul fazei de vindecare. Cand faza de reparare este completa,
osul va fi mult mai puternic in zona respectiva, asigurandu-ne in
acest fel ca suntem mai bine echipati, in eventualitatea aparitiei
unui nou conflict al stimei de sine.
NATURA TUMORILOR CEREBRALE
Odata ce conflictul a fost rezolvat,
leziunile cerebrale impreuna cu psihicul si organul aferent intra in
faza de vindecare. La repararea oricarei rani, se dezvolta un edem
(fluid in exces), pentru a oferi protectie tesutului cerebral ce este
refacut. Pe tomografie, modificarile sunt foarte usor de observat:
inelele concentrice vizibile anterior se estompeaza dupa aparitia
edemului si apar acum neclare. Atunci cand edemul cerebral atinge
dimensiunea maxima, prin intermediul creierului este declansat un
scurt si puternic impuls care expulzeaza edemul. In terminologia NGM,
aceasta reglare este denumita Criza epileptica (CE). In timpul crizei,
intregul organism este aruncat, pentru scurt timp, intr-o stare de
simpaticotonie (hiperstimularea sistemului nervos simpatic), retraind
simptomele tipice fazei de conflict activ, cum ar fi transpiratie
rece, extremitati reci, puls accelerat si greata. Intensitatea si
durata acestei crize pre-programate este determinata de intensitatea
si durata conflictului precedent. Atacurile cardiace, accidentele
cerebrale, crizele de astm si cele epileptice sunt doar cateva exemple
ale acestui crucial punct de revenire. Tipul de criza depinde
intotdeauna de natura conflictului si de zona cerebrala
corespunzatoare implicata.
Dupa ce edemul cerebral a eliminat, tesutul
conectiv ce ofera suport structural neuronilor se reface in zona
respectiva, pentru a restabili functiile celulelor nervoase care au
fost afectate de socul datorat conflictului (DHS). Aceasta acumulare
naturala este ceea ce medicina conventionala denumeste tumoare
cerebrala, vestea aparitiei acesteia avand in contextul medicinei
conventionale consecinte cumplite asupra pacientului. Dr. Hamer a
stabilit, in 1981, ca tumoarea cerebrala nu este o boala care apare
paralel si la nivelul organului afectat (controlat de la nivelul
creierului din zona sa specifica care se afla simultan in faza de
reparare). Astfel ca metastazele cerebrale nu exista, de fapt, nici
ele.
TERAPIA NOII MEDICINE GERMANE (pe scurt)
Primul pas in terapia
GNM este sa gasesti o intelegere a naturii biologice a simptomului, de
exemplu: corelatia dintre un anumit tip de cancer si cauzele sale
psihice. O tomografie si un istoric medical complex sunt, de asemenea,
vitale pentru a determina daca pacientul este inca in faza activa a
conflictului sau deja a inceput sa se vindece. Daca este inca in faza
activa, atentia trebuie indreptata spre identificarea cauzei socului
initial DHS si spre dezvoltarea unei strategii pentru rezolvarea
conflictului. Este cruciala pregatirea pacientului si informarea lui
despre simptome si despre procesul vindecarii si eventualele
complicatii ce pot apare. Simptomele sunt foarte previzibile!
Descoperirile Dr-lui. Hamer ne furnizeaza, pentru prima oara in
istoria medicinei, un sistem sigur, care ne permite nu numai sa
intelegem, dar si sa prezicem dezvoltarea si simptomele oricarei boli.
Aceasta este adevarata medicina preventiva, un aspect al NGM care cu
greu poate fi dezbatut suficient. Adevarata medicina preventiva
necesita intelegerea cauzelor reale ale bolii, si aceasta este exact
ceea ce cercetarile Dr-lui. Hamer furnizeaza in detaliu.
Intelegand
cele "Cinci Legi Biologice" ale cauzei si ale procesului de vindecare
al bolii, ne putem elibera de teama si panica ce apar adeseori odata
cu instalarea anumitor simptome. Aceasta cunoastere este mai mult
decat putere. Ea poate efectiv salva vieti.
SINTEZA PRINCIPIILOR NOII MEDICINI GERMANE
Noua Medicina Germana este
un set de descoperiri si principii care pune la baza aparitiei si
evolutiei bolilor:
• principiile universale biologice;
• interactiunea
dintre cele 3 niveluri ale fiintei umane: psihic, creier si organe.
Noua Medicina Germana priveste corpul ca un intreg, in care psihicul
este integratorul tuturor functiilor comportamentului si a tuturor
ariilor de conflict, iar creierul este calculatorul principal al
tuturor functiilor comportamentale, ariilor de conflict si organelor
corespunzatoare acestora.
Noua Medicina Germana este o stiinta a
naturii, bazata pe 5 legi biologice care sunt aplicabile fiecarei boli
ale oamenilor sau mamiferelor.
In Noua Medicina Germana, boala nu este
o eroare a naturii ci ea are o anume semnificatie biologica. Boala
evolueaza pe baza unor programe ale naturii proiectate cu scopul de
a-l ajuta pe individ sa coopereze cu evenimentele aparute in viata lui
sau sa il elimine pe baza mecanismelor de selectie necesare evolutiei
grupului din care individul face parte
Dr. Hamer a constatat faptul ca
moartea sotiei sale si propriul lui cancer pot fi corelate cu
impuscarea si apoi decesul fiului lor Dirk. Ca medic, cercetator si
sef al clinicii de oncologie din munhen, dr. Hamer a ajuns la
urmatoarea concluzie: Un eveniment fizic poate crea un soc conflictual
biologic care se va manifesta in transformari vizibile ale creierului,
si poate conduce la schimbari masurabile ale parametrilor sistemului
nervos care la randul lor pot produce cresterea unor tumori
canceroase, ulceratii, necroze si perturbari functionale in organe
specifice fiecarui tip de conflict biologic.
Dupa 20 de ani de
cercetare si terapie a peste 31.000 de pacienti, dr. Hamer a stabilit
ca un conflict-soc biologic genereaza o faza de imbolnavire: rece,
canceroasa sau necrotica, iar daca conflictul este rezolvat, se trece
la o faza de vindecare: calda prin care procesele canceroase sau
necrotice sint inversate pentru a se autorepara tesuturile afectate in
faza de imbolnavire si a restabili starea de sanatate optima.
CELE 5 LEGI ALE NOII MEDICINI GERMANE DESCOPERITE SI FORMULATE DE DR. HAMER:
1. PRIMA LEGE BIOLOGICA: regula de fier a cancerului:
A. Fiecare cancer sau afectiune echivalenta cancerului are drept
cauza: sindromul Dirk Hamer (DHS) generat de un soc foarte grav, acut,
dramatic si izolat. Trairea acestui confict-soc are loc simultan la 3
niveluri (psihic, creier si organ);
B. Tipul conflictului care a provocat DHS determina localizarea HH
(cercuri concentrice vizibile pe tomografia computerizata) in creier
si a locului corespunzator intr-un anumit organ in care va apare
cancerul sau o afectiune echivalenta cancerului;
C. Continuarea conflictului la nivel psihologic determina evolutia hh
in creier si a cancerului sau a afectiunii echivalente cancerului in
organul corespunzator locului aparitiei HH
2. A 2-A LEGE BIOLOGICA: fiecare afectiune generata de un conflict-soc
are o evolutie in 2 faze:
A. Faza de conflict activ (de imbolnavire) in care sistemul nervos
autonom simpatic este activat, socul continua cu preocupare continua
fata de evenimentul declansator si produce o stare de tensiune si
neliniste insotita de pierdere in greutate, apar dificultati la
adormire si tulburari ale somnului. Noptile devin lungi, extremitatile
sint reci si leziunile sau tumorile aparute continua sa se dezvolte;
B. Faza conflict rezolvat (de autovindecare) in care sistemul nervos
autonom parasimpatic si sistemul vagal sunt activate insotite o stare
de epuizare si somnolenta si derma + extremitati calde. In aceasta
faza procesele aparute pe timpul fazei de imbolnavire sunt reversate:
tumorile sunt remise sau capsulate, iar leziunile de tip necroza sau
ulcer sunt inlaturate prin regenerarea naturala a tesuturilor afectate
de acestea. La sfarsitul acestei faze de autovindecare, tesuturile si
organele afectate sunt refacute complet si deseori devin mult mai
rezistente decat au fost inainte de aparitia conflictului-soc, iar
persoana are o stare generala mai buna si devine mai inteleapta decat
inainte de a se fi imbolnavit.
3. A 3-A LEGE BIOLOGICA: Sistemul Ontogenetic al Tumorilor si bolilor
echivalente cancerului:
A. Un anumit tip de conflict afecteaza un anumit nivel embrional, care
la randul lui genereaza hh (inele concentrice) intr-o anumita zona a
creierului, afectand un anumit organ ce corespunde nivelului embrional
cu o formatiune histologica specifica acelui nivel;
B. Conflictele care genereaza hh in zona creierului arhaic (creierul
ancestral generat din endoderm si cerebelul generat din mesoderm)
prezinta o multiplicare a celulelor in faza de imbolnavire (ca
conflict activ) si de distrugere (de catre fungi si micobacterii) sau
incapsulare a tumorii in faza de vindecare (pcl post conflict), pe
cand conflictele care genereaza HH in zona creierului nou (cortex)
determina o scadere a numarului de celule (necroze, ulcere) sau
diminuare a functiilor pana la disfunctie completa (numite si boli
cancer echivalente) in faza de imbolnavire ca (conflict activ), urmate
de multiplicarea celulelor, reconstructia organului (de catre bacterii
si virusuri) afectat si restabilirea functionarii normale a acestuia
in faza de vindecare (pcl post conflict);
C. Bolile cu cele 2 faze (imbolnavire si vindecare) sunt functii
biologice deosebite care ne permit sa depasim si sa ne redresam
functional dupa ce am fost confruntati cu probleme biologice
neobisnuite sau neasteptate generate de obicei de conflicte
psihologice.
4. A 4-A LEGE BIOLOGICA: in faza de autovindecare (pcl post conflict)
exista o corespondenta dintre grupurile de organe apartinand uni
anumit nivel embrionar si grupurile de microbi apartinand acelui
nivel. Microbii nu sunt cei ce provoaca o anumita simptomatologie, ci
dimpotriva, ei sunt cei ce participa la autovindecare. Ei sunt
comandati de catre creier: la comanda creierului, microbii patogeni
devin, prin dezactivare, microbi apatogeni si se retrag intr-o anumita
parte a organismului, iar in faza de autovindecare (pcl post
conflict)vor fi chemati si reactivati pentru a repara organul afectat.
5. A 5-A LEGE BIOLOGICA. Chintesenta: semnificatia biologica a
fiecaruia din programele biologice speciale ale naturii (bolile cu
cele 2 faze: imbolnavire - conflict activ si autovindecare - post
conflict). Spaniolii au numit noua medicina germana: la medicina
sagrada ( medicina sacra) . Conform acestei legi boala nu este o
eroare fara rost a naturii sau biologiei, ci un program special creat
de natura, de-a lungul a milioane de ani de evolutie, pentru a permite
organismelor sa depaseasca functionarea standard (de zi cu zi) si sa
poata face fata unor situatii de urgenta exceptionale sau neobisnuite.
Un exemplu: cancerul osos este faza de vindecare a necrozei osoase
care insoteste conflictul de auto-subevaluare. In faza de imbolnavire(
pe timpul conflictului de auto sub evaluare) are loc un proces
biologic de osteoliza (diminuarea celulelor osoase). Cand conflictul
de auto-subevaluare este rezolvat in mintea pacientului, organismul
trece in faza de autovindecare (post conflict): apare o anemie care
previne distrugerea oaselor slabite pe timpul conflictului, incepe
recalcifirea (diagnosticata eronat ca fiind cancer osos), continua
anemia, apar durerile osoase si se instaleaza o stare leucemica (toate
acestea avand ca scop imobilizarea corpului pana la vindecare
completa). Toate acestea dispar pe cale naturala cand structura osoasa
este complet refacuta, iar rezistenta osului va fi mai mare decat
inainte de a fi inceput faza de imbolnavire. Prin acest dublu mecanism
imbolnavire - autovindecare, natura imbunatatit sansa de supravetuire
a celui care si-a rezolvat conflictul de auto sub evaluare. Daca
persoana nu isi rezolva conflictul de auto-subevaluare, va fi
eliminata din grup.
TERAPIILE VIITOARE SPECIFICE NOII MEDICINI GERMANE:
1. Pacientul va deveni seful absolut al tratamentului si procedurilor
de autovindecare a bolii sale, el nu va mai fi tratat, ci se va trata
singur, iar relatia dintre pacient si medic va fi complet regandita si
redefinita;
2. Se vor folosi mult mai putine medicamente;
3. Se vor baza pe intelegerea de catre pacient a cauzei care a
provocat conflictul si implicit boala;
4. Pacientul impreuna cu medicul vor gasi impreuna cea mai buna
rezolvare a conflictului generator al bolii si vor stabili cea mai
buna strategie de evitare a acestui conflict pe viitor de catre
pacient;
RELATIA DINTRE STRES SI BOALA
Concluzii prezentate de dr. Hamer in interviul:
http://www.newmedicine.ca/interview.htm
In viata, fiecare dintre noi putem avea ocazia sa ne confruntam cu 2
tipuri de conflicte sau evenimente:
- normale: evenimentele sau conflictele zilnice care nu ne surprind,
deoarece avem capacitatea de a le anticipa si de a le depasi;
- biologice (conflict - soc): evenimente sau conflicte aparute pe
neasteptate (nu au putut fi anticipate), care ne dau sentimentul de
neputinta si ne aduc in imposibilitatea de a reactiona ne vor induce o
stare de soc insotita de panica. Aparitia unui astfel de eveniment
genereaza Sindromul Dirk Hamer (DHS) care la randul lui induce si
dezvolta cancerul sau alte boli cancer - echivalente specifice fazei
de imbolnavire (ca conflict active) pana cand conflictul va fi
rezolvat. Dupa rezolvarea conflictului va apare faza de autovindecare
(pcl post conflict) a carui durata va depinde de masa conflictului
(durata si intensitatea conflictului) pe timpul careia toate
modificarile functionale si morfologice aparute in faza de imbolnavire
vor fi reversate, iar persoana va revenii la o stare mai buna decat
inaintea conflictului.
De exemplu: o mama, cu copilul de mana, sta de vorba la marginea
soselei cu o vecina. Copilul se desprinde de mana mamei (fara ca ea sa
observe) si trece in fuga soseaua, fiind accidentat de o masina. Mama
a fost surprinsa de acest eveniment neasteptat si pe toata perioada
cat copilul este la spital mainile sunt reci, nu poate dormi si nici
manca, traieste o continua stare de stres si observa dezvoltarea unui
nodul malign in sanul stang (faza de imbolnavire ca conflict activa).
Dupa ce copilul este externat si medicul ii spune a€œnoi suntem
norocosi deoarece copilul este bine din nou, mainile mamei se vor
incalzi, va dormi bine, apetitul va reveni la normal si in urmatoarea
perioada nodulul malign se va resorbi pe cale naturala (faza de
autovindecare pcl post conflict).
• O persoana sanatoasa, bine hranita si odihnita va avea de infruntat
mult mai putine conflicte biologice si le va face fata mult mai usor;
• Persoanele cu o situatie materiala buna au un risc de a se imbolnavi
(de cancer sau de alte boli cancer echivalente) de 10 ori mai mic
decat persoanele sarace (care nu isi pot rezolva cele mai multe
conflicte din lipsa banilor);
• Cel mai important factor in faza de autovindecare este ca pacientul
sa inteleaga ce se intampla cu el, deoarece numai atunci el va putea
sa adopte o atitudine constructiva si relaxata fata de procesele de
autovindecare;
• Daca pe timpul fazei de imbolnavire sau pe timpul fazei de
autovindecare, pacientului ii este teama de cancer, aceasta teama va
induce un nou conflict biologic care pe timpul unei noi faze de
imbolnavire va genera cancer pulmonar, iar daca va apare la acelasi
bolnav si teama de moarte aceasta va induce un alt conflict biologic
care in faza de imbolnavire va genera un proces de decalcefiere a
intregului sistem osos. Conflictul biologic nu este determinat direct
de eveniment (de ce se petrece) ci de modul in care persoana resimte
sau traieste la nivel psihic evenimentul declansator (de stresul
interpretat). Functie de aceasta dimensiune interioara a evenimentului
poate apare sau nu un conflict biologic, iar intensitatea si
localizarea efectelor acestuia vor depinde de intensitatea si tipul
trairii interioare. Exemplu: o sotie isi surprinde sotul in pat cu cea
mai buna prietena, dar functie de modul in care sotia interpreteaza
acest eveniment vor apare urmatoarele efecte:
• daca sotia isi iubeste sotul, ea va suferi un conflict de tip
frustrare sexuala care in faza de imbolnavire ii va provoca un
carcinom la uter;
• daca sotia nu isi iubeste sotul si abia asteapta un motiv de divort,
ea va trai un conflict - soc biologic de tip conflict cu partenerul
care pe timpul fazei de imbolnavire se va genera un nodul malign la
sanul drept (suparari externe);
• daca sotul este surprins in pat cu o prostituata, sotia va avea un
conflict - soc de tip teama - revolta, care pe timpul fazei de
imbolnavire se va manifesta prin hipoglicemie;
• daca sotul e surprins in pat cu o persoana cu 20 de ani mai tanara
decat sotia, aceasta (indiferent daca isi iubeste sau nu sotul) va
trai un conflict de subevaluare sexuala (spunand in gandul ei: eu nu
pot sa o concurez pe ea si nu mai pot acum sa ii ofer ce ii ofera ea),
care pe timpul fazei de imbolnavire va suferi de o decalcefiere
(osteoliza) a pelvisului. Faza de imbolnavire (conflict activ )
inceteaza numai cand conflictul - soc este rezolvat. Imediat se va
instala faza de autovindecare (pcl post conflict).
In lumea animalelor avem multe exemple de acest fel:
• un animal deposedat de teritoriu va supravetui numai daca isi
recapata teritoriul sau obtine alt teritoriu;
• o femela careia i-a fost ucis puiul va intra in calduri si va putea
avea astfel un alt pui, iar orice forma de cancer sau de tip cancer se
va remite pe cale naturala pe timpul sarcinii;
Si la noi oamenii, pentru a trece din faza de imbolnavire in faza de
autovindecare trebuie sa rezolvam conflictul initial la nivel psihic:
• Mama care s-a imbolnavit in urma accidentarii copilului se va face
bine numai dupa ce copilul se va insanatosi;
• Un barbat care a fost parasit de sotie va putea trece in faza de
autovindecare numai dupa ce se va impaca cu aceasta sau isi va gasi o
noua sotie;
• Cel care si-a pierdut locul de munca va putea trece in faza de
autovindecare numai dupa ce isi va gasi un alt loc de munca;
• O persoana care a iesit la pensie va putea trece in faza de
autovindecare numai dupa ce se va inscrie la un club sau sa isi va
gasi o noua pasiune sau o noua ocupatie.
• La femeile insarcinate, orice forma de cancer sau de tip cancer se
va remite pe cale naturala incepand cu a 3-a luna de sarcina, deoarece
sarcina sau mai bine zis Viata are prioritate absoluta.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Lasati un comentariu