PREMIUL NOBEL pentru MEDICINĂ 2021 si ARDEIUL IUTE!
PREMIUL NOBEL pentru MEDICINĂ 2021, acordat lui David Julius și Ardem Patapoutian „pentru descoperirea receptorilor temperaturii și atingerii”
:format(jpeg):quality(90)/http://descopera.ro/wp-content/uploads/2021/10/premiul-nobel-twitter_Descopera2-1024x598.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/http://descopera.ro/wp-content/uploads/2021/10/premiul-nobel-twitter_Descopera.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/http://descopera.ro/wp-content/uploads/2021/10/premiul-nobel-medicina-2021_descopera.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/http://descopera.ro/wp-content/uploads/2021/10/premiul-nobel-medicina-2021_descopera2.jpg)
Premiul Nobel pentru Medicină din 2021 a fost acordat lui David Julius și Ardem Patapoutian „pentru descoperirea receptorilor temperaturii și atingerii”. Sezonul Premiilor Nobel 2021 a debutat luni, 4 octombrie, odată cu anunțarea laureaților pentru Fiziologie sau Medicină.
Abilitatea noastră de a simți căldura, frigul și atingerea este esențială pentru supraviețuirea și stă la baza interacțiunii noastre cu lumea din jur. În viața de zi cu zi, noi luăm de-a gata aceste senzații, însă cum sunt inițiate impulsurile nervoase astfel încât să fie simțită temperatura sau presiune? Răspunsul la această întrebare a fost aflat de laureații Premiului Nobel pentru Medicină din 2021, David Julius și Ardem Patapoutian.
David Julius a folosit capsaicină, un compus puternic din ardeii iuți care induce o senzație de ardere, pentru a identifica un senzor din terminațiile nervoase ale pielii care reacționează la căldură. Ardem Patapoutian a folosit celule sensibile la presiune pentru a descoperi o categorie nouă de senzori care reacționează la stimuli mecanici în piele și organele interne.
Ce credea René Descartes despre receptorii temperaturii și atingerii?
Aceste descoperiri importante au declanșat cercetări intense care au dus la înțelegerea noastră în privința modului în care sistemul nervos simte căldura, frigul și stimulii mecanici. Cei doi laureați au identificat veriga lipsă crucială pentru înțelegerea interacțiunilor complexe dintre simțurile noastre și mediul din jur.
În secolul XVII, filosoful René Descartes a teoretizat că diferite părți ale pielii sunt conectate la creierul uman prin o multitudine de „fire”. În acest mod, un picior care atinge o flacără deschisă ar trimite un semnal mecanic la creier. Descoperirile au dezvălui mai apoi existența unor neuroni senzoriali specializați care înregistrează schimbări în mediul din jur. Joseph Erlanger și Herbert Gasser au primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 1944 pentru descoperirea diferitelor tipuri de fibre nervoase senzoriale care reacționează la stimuli, spre exemplu, în răspunsurile la atingerile dureroase și nedureroase.
Alfred Nobel a lăsat o mare parte din averea sa pentru Premiile Nobel
La data de 27 noiembrie 1895, Alfred Nobel și-a semnat ultimul testament, astfel alegând să ofere marea parte din averea sa către o serie de premii, anume Premiile Nobel. Așa cum este descris în testamentul lui Nobel, o parte a fost dedicată „persoanei care avea să facă cea mai importantă descoperire în domeniul fiziologiei sau a medicinei”.
Începând cu anul 1901, au fost acordate 111 de Premii Nobel pentru Fiziologie sau Medicină. Totuși, premiul pentru această categorie nu a fost decernat în anii 1915, 1916, 1917, 1918, 1921, 1925, 1940, 1941 și 1942.
De ce nu au fost acordate premii pentru medicină în acei ani? În statutul Fundației Nobel este precizat faptul că „dacă niciuna dintre lucrările luate în considerare nu este de importanța indicată în primul paragraf, premiul în bani va fi rezervat pentru anul viitor. Dacă nici în anul următor premiul nu poate fi acordat, banii vor fi adăugați la fondurile restricționate la Fundației”. În timpul Primului Război Mondial și a celui de-Al Doilea Război Mondial au fost acordat mai puține Premii Nobel.
Doi laureați, forțați să refuze Premiul Nobel
În total, 39 de Premii Nobel pentru Medicină au fost acordat unui singur laureat, 33 au fost acordate pentru doi laureați, iar 39 au fost acordate pentru trei laureați.
Motivul? În statutul Fundației Nobel este precizat faptul că „un premiu în bani poate fi împărțit în mod egal între două lucrări, fiecare dintre acestea fiind considerată că merită un premiu. Dacă o lucrare premiată a fost produsă de două sau trei persoane, premiul va fi acordat împreună. Premiul în bani nu va fi împărțit, sub nicio formă, între mai mult de trei persoane”.
Astfel, în total, 222 de indivizi au primit Premiul Nobel între anii 1901 și 2020.
Doi laureați ai Premiului Nobel pentru Chimie au fost forțați de către autorități să refuze premiul. Adolf Hitler a interzis primirea Premiului Nobel de către trei laureați, doi dintre aceștia fiind câștigători ai Premiului Nobel pentru Chimie, Richard Kuhn în 1938 și Adolf Butenandt în 1939. A treia persoană, Gerhard Domagk, a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 1939. Toți cei trei au putut primi diploma și medalia Premiului Nobel mai târziu, însă nu și premiul în bani.
De ce sunt organizațiile și indivizii premiați numiți laureați ai Premiului Nobel?
Alfred Nobel a lăsat mare parte din averea sa, mai mult de 31 milioane de coroane suedeze (SEK), pentru a fi investită în „titluri de valoare”. Venitul din acele investiții avea să fie „distribuit anual sub forma unor premii pentru cei care în anul ce a trecut au adus cel mai mare beneficiu umanității”.
Premiul în bani pentru ediția Premiilor Nobel din 2021 a fost stabilită la 10 milioane SEK pentru fiecare premiu.
Termenul „laureat” face referire la cinstirea cu o cunună de lauri. În mitologia greacă, zeul Apollo este înfățișat purtând o cunună de lauri pe cap. În Grecia Antică, o cunună de lauri era acordată învingătorilor ca semn de onoare, atât în competițiile atletice cât și cele de literatură.
Vă mai recomandăm să citiți și:
PREMIUL NOBEL pentru MEDICINĂ 2017, câştigat de Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash şi Michael W. Young
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Lasati un comentariu