5 tehnologii antice incredibile, care ne stârnesc și azi uimirea
5 tehnologii antice incredibile, care ne stârnesc și azi uimirea
Descoperirile arheologice din ultimul secol arată că oamenii din
Antichitate erau mult mai civilizați și dezvoltați decât se credea inițial.
Există tehnologii antice incredibile care îi surprind până și pe cei mai
pricepuți ingineri.
Arheologii au făcut multe descoperiri care stabilesc faptul că grecii,
romanii, dar și alte civilizații antice se foloseau din plin de tehnologie
pentru a-și face viața mai ușoară.
Este posibil să nu aflăm niciodată de unde aveau ei aceste cunoștințe și
cum a fost posibilă dezvoltarea acestor dispozitive. În acest articol îți
prezentăm cinci tehnologii antice incredibile, care arată că lumea
strămoșilor noștri ascunde încă multe secrete.
1. Persanii și cele mai vechi frigidere ale omenirii
[image: Tehnologii antice incredibile - domuri 1]
*Un yachkhal din provincia Yazd (stânga) și interiorul unei structuri** de
depozitat gheața (dreapta)*
În anul 400 î.e.n., inginerii persani ajunseseră să stăpânească tehnica
păstrării gheții pe timp de vară, în deșert. În timpul iernii, persanii
aduceau gheață din munții aflați în apropiere.
Gheața era depozitată în puțuri create în mijlocul deșertului. Aceste
puțuri pentru gheață, cunoscute ca yakhchal, sunt unele dintre cele mai
vechi frigidere ale omenirii.
Puțurile mai erau folosite și pentru a păstra mâncarea la rece, fără să se
altereze, în timpul verilor fierbinți. Aceste structuri arată ca niște
domuri mari, circulare, făcute din cărămizi de lut. Unele dintre ele
atingeau înălțimea de 18 metri.
Sub dom se află un spațiu mare, subteran, care conține o zonă pentru
depozitare. Spațiul subteran avea un volum de aproximativ 500 de metri cubi.
[image: Tehnologii antice incredibile - domuri 2]
Domul era conectat la un „qanat", adică un sistem de ventilație care avea
capacitatea de a scădea temperatura până la punctul de înghețare, pe timpul
verii.
În unele cazuri, pereții domului aveau grosimea de doi metri. Mai mult, ei
erau făcuți dintr-un mortar special, din nisip, lut, albușuri de ouă, var
nestins, păr de capră și cenușă, toate amestecate în proporțiile potrivite.
Zidurile erau rezistente la transferul de căldură. Astfel, interiorul
rămânea rece. De asemenea, zidurile erau impenetrabile, ceea ce însemna că
gheața și mâncarea puteau fi depozitate în siguranță.
Totuși, ce se întâmpla atunci când gheața începea să se topească? Pentru
astfel de circumstanțe, structura era prevăzută cu un șanț, astfel încât
apa rezultată din topirea gheții să fie captată și înghețată din nou, în
timpul nopților friguroase din deșert.
Întreaga structură era foarte bine gândită, în pofida faptului că aparținea
Antichității.
[image: Tehnologii antice incredibile - surubul lui Arhimede]
Șurubul lui Arhimede este una dintre cele mai larg folosite tehnologii
antice incredibile. În vremuri străvechi, dispozitivul era folosit în mare
parte pentru irigații.
Mașinăria consta într-un șurub plasat într-o țeavă goală pe dinăuntru. La
început, șurubul era operat manual, însă mai târziu grecii au folosit
energia eoliană (palete acționate de vânt) pentru a-l pune în mișcare.
[image: Tehnologii antice incredibile - surubul lui Arhimede 2]
*Tehnologia inventată de greci este folosită și în zilele noastre*
Tehnologia există și astăzi, fiind operată cu ajutorul unui motor. Pe
măsură ce șurubul începe să se răsucească, capătul inferior al
dispozitivului ridică apa.
Apoi, apa este împinsă spre vârful șurubului cu ajutorul elicoidului, până
când iese prin capătul superior al dispozitivului.
[image: Tehnologii antice incredibile - Hal Saflieni]
Hal Saflieni, construit de oamenii din Malta, are niște proprietăți
acustice extraordinare. Această structură amplifică vocile și că anumite
frecvențe rezonează suficient de tare pentru a fi simțite în tot corpul.
Hipogeul Hal Saflieni este o cameră funerară subterană veche de 6.000 de
ani, situată pe insula mediteraneană Malta. Arheologii cred că această
structură a fost construită de către oamenii din Malta și Gozo în jurul
anului 4.000 î.e.n.
Era folosită „în scopul desfășurării unor ritualuri" (explicația standard,
dar care – în realitate – nu clarifică nimic), fiind alcătuită dintr-o
rețea mare de firide și coridoare. Însă ceea ce îi atrage pe experți în
acest loc sunt proprietățile acustice uimitoare ale acestei camere
subterane.
Printre atâtea camere și coridoare, se află o încăpere specială, săpată în
piatră de calcar. Aceasta este camera care deține proprietăți acustice
unice. Este cunoscută drept „Camera Oracolului" și orice sunet produs în
această cameră este amplificat de sute de ori.
[image: Tehnologii antice incredibile - Hal Saflieni 2]
*Celebra cameră acustică de la Hal Saflieni*
De asemenea, sunetele produse în această cameră pot fi auzite în întreaga
structură. Potrivit lui William Arthur Griffiths, autor al lucrării „Malta
și templele ei preistorice descoperite recent", datorită acestor
proprietăți acustice, spusele oracolului rezonau în întreaga structură, cu
o forță înspăimântătoare.
În anumite locuri din Hipogeu, sunetele cu anumite frecvențe sau înălțimi
vibrează în oase și țesuturi la fel cum vibrează în timpan.
„Simți ceva care vine din altă lume, o senzație pe care nu o poți defini și
ești pur și simplu transfigurat", a afirmat Richard Storm, critic de artă
și arhitectură.
Oamenii de știință încă încearcă să afle dacă structura subterană a fost
construită în mod intenționat pentru a produce astfel de minunății acustice
sau dacă este vorba de un fenomen accidental.
Însă, dacă proprietățile acustice au fost obținute cu intenție, înseamnă că
inginerii antici din Malta știau ceva ce oamenii de știință moderni încă nu
au descoperit.
[image: Tehnologii antice incredibile - ciment roman]
*O construcție romană din beton, situată în Roma*
Când vine vorba de tehnologii antice incredibile, betonul roman trebuie
menționat neapărat. Betonul folosit de romani acum 2.000 de ani este mult
mai bun decât cel din ziua de astăzi: este mai durabil și ecologic.
Experții din ziua de azi sunt fascinați de longevitatea construcțiilor din
beton ale romanilor antici. Aceste structuri antice din ciment au o vechime
mai mare de 2.000 de ani și încă rezistă.
Chiar și după ce au fost spălate de mare pentru o perioadă atât de lungă de
timp, structurile din porturile romane nu dau niciun semn de eroziune. Cu
totul altfel stau lucrurile cu unele structuri de ciment moderne, care
cedează după câteva decenii.
În cele din urmă, cercetătorii, conduși de geologul Marie Jackson, de la
Universitatea din Utah, au reușit să studieze procesele chimice implicate
în fabricarea betonului folosit de romanii antici.
Au descoperit că acesta are niște proprietăți uimitoare. Betonul romanilor
este mai durabil decât cimentul modern și devine din ce în ce mai rezistent
odată cu trecerea timpului.
Cercetătorii au studiat structura materialului și au reușit să descopere cu
precizie procesul prin care cimentul se solidifică în timp.
De obicei, betonul modern este un amestec de nisip de siliciu, calcar, lut,
cretă și alte ingrediente, care sunt topite împreună la niște temperaturi
extrem de mari.
Produsul final este inert, astfel încât să nu se petreacă nicio reacție
chimică care să aibă drept rezultat eroziunea. Acesta este motivul pentru
care betonul nu durează la fel de mult ca pietrele naturale.
*Betonul arată impecabil, deși au trecut milenii de la fabricarea lui*
Pe de altă parte, betonul romanilor antici era creat din cenușă vulcanică,
calcar și apă de mare. Romanii profitau de reacțiile chimice pe care se
poate să le fi observat la stâncile din tuf vulcanic, care sunt niște
depuneri de cenușă vulcanică cimentate în mod natural.
Alături de cenușa vulcanică, romanii amestecau piatră vulcanică, ceea ce
ducea la apariția unor reacții care făceau betonul mai durabil.
Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că în compoziția betonului se
găsea din abundență un mineral foarte rar, cunoscut ca „tobermorit de
aluminiu" și un mineral înrudit, numit „filipsită".
De ținut minte este faptul că aceste minerale nu au fost adăugate, ci ele
s-au format în ciment, ca rezultat al reacțiilor chimice naturale.
„Romanii au creat un beton tare ca stânca, ce beneficiază de pe urma
schimburilor chimice cu apa de mare", a spus Jackson.
Aceasta este, într-adevăr, una dintre cele mai cunoscute tehnologii antice
incredibile.
[image: Tehnologii antice incredibile - Otel Damasc]
Oțelul de Damasc, folosit pentru a face lame, are o reputație impecabilă
chiar și în ziua de azi, datorită durității și rezistenței sale. Se știa că
lamele din oțel de Damasc pot tăia țeava unei puști sau firele de păr
lăsate să cadă pe ele.
Oțelul de Damasc este un material legendar, care era larg folosit de către
războinicii din trecut, inclusiv de către cruciați. Caracteristicile
remarcabile ale acestui oțel legendar au devenit celebre atunci când primii
cruciați au sosit în Orientul Mijlociu, la începutul secolului al XI-lea.
Oamenii erau uimiți de proprietățile unice ale acestor lame. Se spune că
săbiile făcute din acest material aveau capacitatea de a despica o pană
care plutește în aer.
[image: Tehnologii antice incredibile - Otel Damasc 2]
Mai mult, aceste săbii își păstrau tăișurile ascuțite chiar și după
numeroase bătălii. Săbiile puteau fi recunoscute ușor după tiparul
caracteristic, asemănător valurilor, de pe lamele lor.
Armurierii care fabricau săbii, scuturi și armuri din oțel de Damasc au
păstrat secretă metoda lor de-a lungul secolelor. Însă, odată cu apariția
armelor de foc, secretul s-a pierdut.
Câteva secole mai târziu, oamenii au încercat în van să recreeze oțelul de
Damasc prin inginerie inversă. Cu alte cuvinte, într-o epocă în care
mașinile merg singure, încă nu suntem capabili să descoperim secretul
acestor tehnologii antice extraordinare.
************************************************************
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Lasati un comentariu