Oaspetele. Daca v-a plăcut, faceti la fel!
Frumoasa poezie !
Mai drag de-atat nu poate fi, caci de am fi asa in fiecare zi, Raiul
s-ar asterne pe Pamant si cate rele is, nu ar mai fi. Asa gandesc si
mie mi-a placut. De v-a placut si voua, faceti la fel, caci viata de
dincolo este mai lunga decat cea de pe pamant si, sper, ca relele si
raii sa ramana aici.
OASPETELE
Trăia odată-ntr-un oraș un biet cizmar,
Mai necajit dar muncitor din cale-afar'...
Era și văduv și creștea cu greu un copilaș,
Din munca lui... că viata-i scumpă la oraș !
Dar într-o iarnă, în ajun de sărbători,
Copilul se trezi zglobiu mai de cu zori.
Și alergând îi strigă tatei bucuros :
,, - Azi va veni ca oaspete, la noi, Hristos !"
,, - Hai, termină copile.... sunt prostii !
Cum să coboare Domnul din tării ?"
,, - Ba ai să vezi... că vine... a promis!
Precum mi-a spus când L-am văzut în vis.''
A așteptat băiatul singur lângă poartă
Și ar fi așteptat pe Domnul ziua toată.
Dar a văzut cum printre gard privea la el,
Desculț și imbracat in zdrente-un băiețel !
Văzându-i chipul trist și haina roasă,
A alergat spre el și l-a poftit in casă.
L-a așezat la masă, apoi l-a imbrăcat
Și in ghetuțele lui verzi si noi l-a încălțat !
A doua zi s-a șezat la geam cuminte
Și-a așteptat ca Domnu-n casa lui să intre.
Dar cine s-a oprit, bătând la poarta lor ?
Un om sarman cu chip de cerșetor :
,, - Te rog să-mi dai un colt de pâine, om milos,
În numele lui Dumnezeu si-al lui Hristos !"
Și din fereastra l-a chemat cu glas vioi :
,, - Hai vino, om sărman ! Intră la noi !"
Era ajunul de Crăciun si-aveau pe plită
O pâine coptă-n țăst și-o rumenă plăcintă
I-au pus pe masă tot ce-aveau mai bun
Apoi, sărmanul bucuros s-a pus la drum.
Afară viscolea cumplit și noaptea se lăsase
Lumini de felinar se-aprind pe străzi și-n case.
Se tot frământă puștiul, de ce Hristos nu vine
Dar vede o femeie ce-n brațe pruncu-și ține !
,, - Hei, tată ! Merg sa o aduc aici la noi
Au înghețat de frig sărmanii ca un sloi !
Și-a alergat voios si a poftit-o-n casă,
Bucata lor de pâine și tot au pus pe masă !
,, - Tăticule, nu vreau azi să te supăr,
Dormi tu pe canapea și eu pe cufăr ?
În patul nostru-aș vrea să stea sărmana.
Te rog... te rog.. mi-a amintit de mama!"
I-au dat cu bucurie sărmanei, patul lor.
Afara viscolul urla până-n pridvor.
Și-a adormit copilul sus pe cufăr,
Cu chipul luminos ca florile de nufăr !
Și a văzut in vis... ce vis frumos!
Că în sfârșit s-a arătat Hristos
I-a spus cu glasul blând ca un alint :
,, - Copile, fii de-a pururi fericit !"
,, - O, Doamne, eu Te-am așteptat să vii
Din cerul Tău si ieri, și azi, si-n fiecare zi ! "
,, - Dar am venit ! Nu știi copilul meu iubit,
Cum de trei ori în casă m-ai primit?"
,, - Iisuse drag, când Ți-am deschis ? Că n-ai bătut?"
,,- Păi, tocmai asta vreau să-ți spun, că n-ai știut,
Dar de primit, tu M-ai primit când, Eu, stingher,
M-am arătat în chip sărman de băiețel..."
,, - O, Doamne, iartă-mă că-s tare prost
Dar spune-mi Tu, a doua oară când a fost ?
,, - A doua oară... știi săracul ce cereșea ?
Nu el a fost, ci Eu m-am așezat la masa ta !
Mi-ați dat o pâine caldă și plăcintă
Iar voi v-ați săturat cu coaja de la pită!
Ba am găsit (mi-ați pus voi la plecare)
Câțiva bănuți ascunși în buzunare !
A treia oară, era seară... viscolea
Și am venit în chip de Prunc, cu Maica Mea !
Tu ne-ai văzut, iubitul Meu băiat,
Și-n casa ta ne-ai luat și-am înnoptat !
Și-n rai, copile, Eu îți voi deschide poarta,
Căci mila biruiește judecata !
Să nu te-opresti a face-o faptă bună
Că lângă faptă stă și o cunună ! "
Trimis din Yahoo Mail pe Android
Mai drag de-atat nu poate fi, caci de am fi asa in fiecare zi, Raiul
s-ar asterne pe Pamant si cate rele is, nu ar mai fi. Asa gandesc si
mie mi-a placut. De v-a placut si voua, faceti la fel, caci viata de
dincolo este mai lunga decat cea de pe pamant si, sper, ca relele si
raii sa ramana aici.
OASPETELE
Trăia odată-ntr-un oraș un biet cizmar,
Mai necajit dar muncitor din cale-afar'...
Era și văduv și creștea cu greu un copilaș,
Din munca lui... că viata-i scumpă la oraș !
Dar într-o iarnă, în ajun de sărbători,
Copilul se trezi zglobiu mai de cu zori.
Și alergând îi strigă tatei bucuros :
,, - Azi va veni ca oaspete, la noi, Hristos !"
,, - Hai, termină copile.... sunt prostii !
Cum să coboare Domnul din tării ?"
,, - Ba ai să vezi... că vine... a promis!
Precum mi-a spus când L-am văzut în vis.''
A așteptat băiatul singur lângă poartă
Și ar fi așteptat pe Domnul ziua toată.
Dar a văzut cum printre gard privea la el,
Desculț și imbracat in zdrente-un băiețel !
Văzându-i chipul trist și haina roasă,
A alergat spre el și l-a poftit in casă.
L-a așezat la masă, apoi l-a imbrăcat
Și in ghetuțele lui verzi si noi l-a încălțat !
A doua zi s-a șezat la geam cuminte
Și-a așteptat ca Domnu-n casa lui să intre.
Dar cine s-a oprit, bătând la poarta lor ?
Un om sarman cu chip de cerșetor :
,, - Te rog să-mi dai un colt de pâine, om milos,
În numele lui Dumnezeu si-al lui Hristos !"
Și din fereastra l-a chemat cu glas vioi :
,, - Hai vino, om sărman ! Intră la noi !"
Era ajunul de Crăciun si-aveau pe plită
O pâine coptă-n țăst și-o rumenă plăcintă
I-au pus pe masă tot ce-aveau mai bun
Apoi, sărmanul bucuros s-a pus la drum.
Afară viscolea cumplit și noaptea se lăsase
Lumini de felinar se-aprind pe străzi și-n case.
Se tot frământă puștiul, de ce Hristos nu vine
Dar vede o femeie ce-n brațe pruncu-și ține !
,, - Hei, tată ! Merg sa o aduc aici la noi
Au înghețat de frig sărmanii ca un sloi !
Și-a alergat voios si a poftit-o-n casă,
Bucata lor de pâine și tot au pus pe masă !
,, - Tăticule, nu vreau azi să te supăr,
Dormi tu pe canapea și eu pe cufăr ?
În patul nostru-aș vrea să stea sărmana.
Te rog... te rog.. mi-a amintit de mama!"
I-au dat cu bucurie sărmanei, patul lor.
Afara viscolul urla până-n pridvor.
Și-a adormit copilul sus pe cufăr,
Cu chipul luminos ca florile de nufăr !
Și a văzut in vis... ce vis frumos!
Că în sfârșit s-a arătat Hristos
I-a spus cu glasul blând ca un alint :
,, - Copile, fii de-a pururi fericit !"
,, - O, Doamne, eu Te-am așteptat să vii
Din cerul Tău si ieri, și azi, si-n fiecare zi ! "
,, - Dar am venit ! Nu știi copilul meu iubit,
Cum de trei ori în casă m-ai primit?"
,, - Iisuse drag, când Ți-am deschis ? Că n-ai bătut?"
,,- Păi, tocmai asta vreau să-ți spun, că n-ai știut,
Dar de primit, tu M-ai primit când, Eu, stingher,
M-am arătat în chip sărman de băiețel..."
,, - O, Doamne, iartă-mă că-s tare prost
Dar spune-mi Tu, a doua oară când a fost ?
,, - A doua oară... știi săracul ce cereșea ?
Nu el a fost, ci Eu m-am așezat la masa ta !
Mi-ați dat o pâine caldă și plăcintă
Iar voi v-ați săturat cu coaja de la pită!
Ba am găsit (mi-ați pus voi la plecare)
Câțiva bănuți ascunși în buzunare !
A treia oară, era seară... viscolea
Și am venit în chip de Prunc, cu Maica Mea !
Tu ne-ai văzut, iubitul Meu băiat,
Și-n casa ta ne-ai luat și-am înnoptat !
Și-n rai, copile, Eu îți voi deschide poarta,
Căci mila biruiește judecata !
Să nu te-opresti a face-o faptă bună
Că lângă faptă stă și o cunună ! "
Trimis din Yahoo Mail pe Android
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Lasati un comentariu