Tămâie
În antichitate, cu 2500 de ani înainte de Hristos, tămâia era căutată de egipteni pentru mumificarea faraonilor și pentru ritualurile lor religioase, dar și pentru efectul terapeutic (antiseptic, antibacterian, anestezic de putere medie)…
Mai apoi, cei trei Magi de la Răsărit au adus ca ofrandă Pruncului Iisus, Fiul lui Dumnezeu: aur (ca simbol al regalității, Iisus este Împăratul tuturor), tămâie (ca simbol al spiritualității, recunoscând faptul că Iisus a venit să schimbe lumea din punct de vedere spiritual) și smirnă ( ca simbol al sacrificiului, Aceluia care avea să pătimească și să moară și apoi să învie pentru păcatele omenirii întregi…).
Tămâia a fost asociată aproape în toate marile religii ale lumii cu divinitatea, fumul acesteia ridicând rugaciunea spre cer. „ Să se indrepteze rugaciunea mea, ca tămâia înaintea ta" spune psalmistul (Psalmul 140), iar preotul spune:" tămaie iți aducem Ție, Hristoase Dumnezeule, ca miros de bună mireasmă duhovnicească pe care primind-o altarul Tău cel mai de sus din ceruri, trimite-ne nouă darul preasfântului Tău Duh…" Pentru creștini, tămâia este una dintre materiile fără de care nu se poate înfăptui oficierea serviciilor divine ( pâinea, vinul, apa, untdelemnul, Sfântul Mir, tămâia, lumina).
Cu 3000 de ani înainte de Hristos, unul dintre marile și foarte profitabilele drumuri comerciale care legau pe uscat Asia, Africa și Europa și utilizau trei întinderi de ape ( Oceanul Indian, Marea Roșie și Marea Mediterană) a fost Drumul Tămâiei.
Gloria acestuia a ținut timp de cinci secole, între sec. III î.H și sec. II d.H. Pe atunci, tămâia era evaluată în aur, ca urmare a cererii (mai ales a egiptenilor) niciodată acoperită de ofertă.
Așa încât micuța Insulă Socotra, aflată în Oceanul Indian, la 380 km distanță către sud de Pensinula Arabică și la 240 km distanță est față de Cornul Africii, situată pe acest traseu comercial, a devenit unul dintre cei mai importanți furnizori de tămâie din lume, mai ales datorită calității exceptionale a tămâiei recoltata de aici.
Pădurea de arbori de tămâie din Socotra
Pădurea de arbori de tămâie din Socotra poate fi considerată relicva vie a gloriei vechiului Drum al Tămâiei din Antichitate. Cea mai mare și mai veche pădure de arbori de tămâie din lume produce în continuare această rășină ( cu miros diferit în funcție de specia și vechimea fiecărui copac) , dar acum locuitorii din Socotra vând pe plan local și la prețuri mici marfa lor, de cea mai buna calitate din lume.
Specia Boswellia Sacra este un arbore foios, de dimensiuni medii ( 2 – 8 m înălțime), cu unul sau mai multe trunchiuri. Copacul acesta crește abundent în Oman și sudul Yemenului, în regiuni aride, în păduri rare sau individual pe pante abrupte, până la o altitudine de 1200 m, mai ales pe sol calcaros. Copacul începe să producă rășină la vârsta de 8 – 10 ani.
Rășina se extrage o dată pe lună, intre lunile iunie și septembrie, printr-o incizie mică, superficială, pe trunchi sau pe ramuri sau prin indepărtarea unei părți din coaja arborelui ( care se exfoliază ușor). La momentul extragerii (colectare manuală), rășina aceasta este o substanță lăptoasă ( uneori de culoare roșie) , care se coagulează în contact cu aerul, astfel producându-se ceea ce noi numim tămâie.
Pentru a trăi, arborele de tămâie are nevoie de câteva condiții de mediu specifice: temperaturi între 15 – 32 grade Celsius ( sub nici o forma sub limita de îngheț), lumină de 7 – 8 ore pe zi ( dar ca să germineze, semințele au nevoie de o oarecare umbră, dată de norii trecători, umbra protectoare a tufișurilor din apropiere sau a stâncilor), umiditate suficientă pentru a menține solul ușor umed, strat superficial de sol ușor alcalin, indiferent că este erodat sau nu, strat calcaros… În Socotra, înmulțirea arborilor de tămâie se face natural, prin semințe dispersate de vânt. Specia Boswellia Sacra Socotrana nu s-a putut aclimatiza in alta zonă geografică.
În Insula Socotra cresc opt specii diferite de arbori de tămâie, fiecare cu arealul său specific, ca și cu caracteristicile sale de aspect, botanice sau de aromă a rășinei. Întrucât, datorită poziționării sale geografice, Insula Socotra a rămas „departe de lumea dezlanțuită" timp de 18 secole, putem spune că „descoperitorul" european al arborelui de tămâie din Socotra este Sir Isaac Bayley Balfour (1853 – 1922), botanistul european care a studiat această insulă în care a descoperit și alte sute de plante endemice (care traiesc numai aici): arborele Sângele Dragonului ( a cărui rășină, insularii o folosesc împotriva hemoragiilor și a bolilor de sânge), Arborele Sticlă (butelcuță), arborele cu castraveți și multe altele…
Revenind la istorie și legendă, fenicienii, cei care au organizat în antichitate rutele maritime din zonă, susțineau că cuibul legendarei Păsări Phoenix, cea care renaște din propria ei cenușă, era făcut din lemnul arborilor de tămâie și mir și era situat pe vârful Muntelui Haggeher, cel mai înalt munte al Insulei Socotra.
Chiar dacă nu am urcat pe Muntele Haggeher în căutarea cuibului Păsării Phoenix, plimbarea la apusul soarelui în pădurea seculara de arbori de tămâie rămâne una dintre cele mai plăcute experiențe de pelerin, descoperitor al diversității uimitoare a creației Domnului pe Pământ.
Cu siguranță nu ați știut că…
… Yemenul (sudul Peninsulei Arabiei) este patria legendarei Regine din Saba, cea care a mers la înțeleptul și puternicul rege Solomon pentru a învața regulile conducerii statale, ducându-i în dar 4,5 tone de aur, pietre prețioase și aromate, toate provenite din regatul său! Istoria ei este reținută atât de Vechiul Testament, cât și de Coran și de legendele etiopiene…
… Sf Ap Toma a încreștinat, în anii 50 ai secolului întâi, în drumul său spre India, insulele Socotra ( la sud de Yemen), Maldive și Sri Lanka… Insula Socotra a fost crestină pănă în secolul al zecelea, când a îmbrățișat ( vrând – nevrând ) islamul.
… În Sana'a, capitala statului Yemen, a fost construită în secolul al șaselea, cea mai mare catedrală creștină la sud de Marea Mediterana. Împăratul bizantin Iustinian a trimis doi arhiecți pentru ridicarea acestui edificiu, Sana'a devenind locul de pelerinaj creștin al lumii arabe timp de un secol, pana la apariția profetului Mohamed ( care a ordonat ca, din materialele rezultate în urma demolării acestei catedrale, să se ridice o moschee!). Astăzi mai exista, în Old Sana'a (patrimoniu UNESCO) un Martirium creștin și ruinele măreței catedrale.
… datorită izolării sale și condițiilor climatice specifice, Insula Socotra este astăzi un paradis terestru ramas intact de milioane de ani, cu sute de specii de plante și animale endemice (care trăiesc numai aici), cu peisaje superbe și uneori stranii, ca de pe altă planetă – această bio-diversitate de excepție determinând oamenii de știință sa o includă în patrimoniul UNESCO ca site natural protejat la nivel mondial (80% din suprafața insulei are această caracteristică).
… pe Insula Socotra se află cea mai mare și mai veche pădure de arbori de tămâie din lume, tămâia fabricată de localnici fiind vândută în aur încă de pe vremea faraonilor egipteni ( care o foloseau în ritualurile religioase și pentru mumificări…) Și astăzi puteți cumpăra de aici cea mai bună, cea mai autentică tămâie din lume, cu arome diferite, în funcție de specia și vechimea arborelui din care este extrasă rășina.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Lasati un comentariu