Comerciantii de boli !!! - știinţa manipulării consumatorilor (de medicamente)
*Cine ascultă reclamele, vrând, nevrând își poate da seama.*
COMERCIANŢII DE BOLI FABRICATE: "BUY-ologia" - știinţa
manipulării consumatorilor.
Cu 30 de ani în urmă, părea o glumă. În pragul pensionării,
Henry Gadsden, managerul colosului farmaceutic Merck, se
confesa revistei Fortune, arătându-şi dezamăgirea că uriaşul
potenţial de producţie al firmei sale este destinat exclusiv bolnavilor.
El visase ca Merck să devină un fel de Wrigley şi, după modelul
marelui producător de gumă de mestecat, să vândă la toată lumea, inclusiv
oamenilor sănătoși.
Trei decenii mai târziu, visul răposatului Gadsden a devenit realitate.
Strategiile de marketing ale marilor firme farmaceutice ţintesc din ce în
ce mai agresiv spre oamenii sănătoşi !!!!
Suişurile şi coborâşurile vieţii devin tulburări mentale;
slăbiciuni sau stări mai proaste sunt transformate în
afecţiuni înfricoşătoare şi din ce în ce mai mulţi oameni normali ajung
bolnavi peste noapte.
În cartea sa „Vânzarea bolii. Cum ne transformă companiile farmaceu tice
pe toți în pacienți" (Selling Sickness. How Drug Companies Are Turning Us
All Into Patients, 2005), Alain Cassels, cercetător în politica
medicamentelor la Universitatea Victoria din Canada, şi Ray Moynihan,
jurnalist specializat în sănătate, fac o radiografie necruţătoare a
strategiilor de marketing cinice, atunci când nu sunt pur şi simplu
criminale, ale producătorilor de medicamente . Cei doi dezvăluie cum, prin
campanii de promovare concertate, industria farmaceutică mondială, cu o
cifră de vânzări de cca 500 miliarde dolari anual, exploatează perfid
temerile cele mai profunde ale omului: şubrezire fizică, boală, moarte.
Campaniile publicitare îi transformă pe cei grijulii cu sănătatea lor
în panicaţi. Probleme minore sunt descrise ca tulburări extrem de
grave, care necesită îngrijiri grabnice. Astfel, timiditatea se transformă
în „anxietate socială", iar tensiunea de dinaintea ciclului
menstrual devine „tulburare disforică premenstruală".
Epicentrul acestui tip de comerţ este SUA. Americanii reprezintă 5%
din populaţia lumii, dar primesc 50% din medicamentele prescrise pe glob.
HCheltuielile populaţiei cu sănătatea s-au dublat în ultimii 6
ani, deoarece preţurile la medicamente cresc dramatic, dar și pentru
că doctorii prescriu din ce în ce mai mult.
Americanul Vince Parry este un guru al acestui tip de marketing.
Într-un articol intitulat uluitor „Arta de a cataloga starea
de sănătate", apărut în Medical Marketing & Media, Londra, 2003,
Parry explică metodele prin care firmele sale
favorizează crearea tulburări lor medicale:
- reevaluarea stării de sănătate;
- redefinirea unor boli cunoscute de mult şi rebotezarea lor;
- crearea unor disfuncţii din nimic (preferatele lui Parry sunt
disfuncţia erectilă, deficitul de atenţie la adulţi şi sindromul
disforic premenstrual).
Cu o sinceritate dezarmantă, Vince Parry descrie modul în care
companiile farmaceutice definesc condiţiile pentru crearea pieţei pentru
produse precum Viagra sau Prozac.
Sub patronajul firmelor de marketing, experţi medicali şi guru precum
Parry se aşează la aceeaşi masă pentru a descoperi „idei noi despre boli
şi stări de sănătate". Totul e ca acestea să li se prezinte potenţialilor
clienţi într-o manieră nouă, inedită.
Un raport al Business Insights destinat conducătorilor
de multinaţionale din sectorul farmaceutic este şi mai clar: Capacitatea
de „a crea pieţe pentru boli noi" se traduce în cifre de vânzare
de miliarde de dolari.
Una dintre strategiile cele mai performante, potrivit raportului, este
aceea de a schimba modul în care oamenii privesc afecţiunile banale. Ei
trebuie convinşi că probleme acceptate până acum ca „un uşor
disconfort" necesită interve nţia medicului.
Acelaşi raport are şi o concluzie optimistă pentru viitorul
industriei farmaceutice: „Anii ce vor veni vor fimartorii creării de boli
năşite de firme"!!!!!!!
Evident că e greu să trasezi o linie între omul sănătos şi
omul bolnav. Dar la fel de evident este că, cu cât se extinde aria
de definire a unei patologii, cu atât ea va atinge mai
mulţi bolnavi potenţiali și vor creşte vânzările de medicamente.
Deseori, spun Cassels şi Moynihan, experţii medicali care
redactează protocoalele de tratament sunt în acelaşi timp plătiţi de
industria farmaceutică. Iar industria prosperă dacă protocoalele le
favorizează vânzările.
Potrivit acestor experţi, 90% dintre americani suferă de hipertensiune
arterială; aproape jumătate dintre americance suferă de
disfuncţia botezată FSD (disfuncţie sexuală feminină); iar 40
de milioane de americani ar trebui urmăriţi atent din cauza
nivelului ridicat al colesterolului. Bineînţeles, toate aceste boli
sunt vindecabile doar cu medicamente, metodele de prevenţie fiind trecute
în plan secundar.
Racolarea medicilor - agenţi publicitari.
Medicul generalist Des Spencer povesteşte în British Medical
Journal din iulie 2008 cum a fost contactat pentru a participa la
o specializare care ar fi trebuit să facă din el un expert într-o
boală născocită de imaginaţia industriei farmaceutice.
Universitatea la care preda i-a transmis lui Spence oferta unei firme
în care se scria: „Căutăm lideri de opinie a căror muncă va trebui
să influenţeze gestionarea şi terapia viitoare a disfuncţiei
sexuale feminine prin dorință hipoactivă". Firmele care au o boală de
inventat pentru a crea o piaţă pentru un anumit medicament racolează
medici pe care îi folosesc într-o schemă de marketing cu scopuri
prestabilite, în care slujitorii lui Hipocrate n-au niciun fel de
libertate de mişcare. Totul, evident, în schimbul unor avantaje
financiare, dar şi al prestigiului și notorietăţii pe care o asemenea
campanie o aduce.
„Dar partea cea mai neplăcută în această poveste, continuă
Spencer, este lipsa oricărei legitimităţi medicale a
disfuncţiei sexuale feminine prin dorinţă hipoactivă. Industria trebuie
să transforme această disfuncţie bănuită în boală gravă. Iar pentru asta,
e important să existe o acoperire mediatică, mărturii ale celebrităţilor,
dar mai ales sacrosancţi experţi medicali care legitimează totul.
"Experţii" estimează că 40% dintre femei suferă de această boală. De
fapt, este vorba doar de o manipulare cinică. Urmările pe care le produce
acest tip de activitate farmaceutică vă otrăvesc viaţa prin mesajul pe
care-l vehiculează. O slăbiciune a dv. este automat simptom de boală",
conchide Spencer.
Epidemia de marketing
În bestseller-ul Die Krankheitserfinder (Inventatorii
de boli),Jorg Blech, biochimist german stabilit în America şi corespondent
pentru Der Spiegel, New Scientist şi The Guardian, explică în
ce mod industria farmaceutică în colaborare cu experţii de marketing a
impus scăderea arbitrară a nivelului normal al colesterolului, pentru
ca indivizi perfect sănătoşi să devină peste noapte bolnavi; explică
cum, de vreo două decenii, femeile aflate la menopauză sunt terorizate
cu spectrul osteoporozei pentru a favoriza vânzările la medicamentele care
ar preveni fracturile; explică tehnicile de manipulare a opiniei publice
pentru a crea o piaţă a pilulelor care tratează impotenţa. Între 1984 şi
1987, DSM (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorder – Manualul
bolilor mentale), care este biblia psihiatrilor americani, a introdus în
ediția a 4-a 77 de noi boli mentale, scrie Jean-Claude St-Onge în cartea
„Reversul pilulei",publicată la Montreal în 2004. Pentru a introduce aceste
boli, a wtrebuit schimbată definiţia bolnavului.
Oricine simte la un moment dat o stare de rău devine automat bolnav. Şi,
bineînţeles, comentează ironic St-Onge, pentru fiecare boală există un
medicament. Iată câteva exemple de boli noi:
- timiditatea este reciclată sub numele de „anxietate socială";
- regurgitarea naturală la bebeluşi devine „reflux esofagian patologic";
- îmbătrânirea firească se transformă în „insuficienţă circulatorie
cerebrală";
- până şi stresul de la loterie este definit ca „traumatismul biletului
necâştigător".
În aprilie 2004, o anchetă bine documentată şi aprofundată realizată de
Lisa Cosgrove, cercetător la Universitatea din Massachusetts, Boston, şi
publicată în prestigioasa revistă Psychotherapy and Psychosomatics, a
demonstrat că mai bine de jumătate dintre psihiatrii care au lucrat la
redactarea DSM 4 au fost plătiţi de firmele care fabrică exact
medicamentele care tratează aşa-zisele boli noi introduse în manual.
Impresia de depresie
Numărul persoanelor depresive de pe mapamond a crescut de şapte ori din
1970 până în 1996, relevă profesorul canadian Jean-Claude St-Onge.
În Statele Unite, numărul de consultaţii în urma cărora s-au
prescris antidepresive s-a dublat între 1980 şi 1989.
O tendinţă similară s-a înregistrat în tot Occidentul. Numărul femeilor
care iau antidepresive este triplu faţă de cel al bărbaţilor, iar milioane
de copii americani le iau cu regularitate. Cu toate că antidepresivele nu
sunt
indicate în tratamentul depresiilor uşoare la adulţi, ele sunt prescrise
masiv.
Două sunt motivele pentru care medicii o fac totuşi:
1. În 1990, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a pus la punct un
program de formare rapidă, cu durata de o jumătate de zi, care
să permită medicilor să pună rapid un diagnostic, pornind de
la ghidurile clinice. Permisiunea acordată astfel medicilor generalişti de
a trata depresia a dus la multiplicarea de câteva ori vânzărilor
de antidepresive.
2. Societăţile farmaceutice au culpabilizat medicii, acuzându-i în
mod repetat că rata crescândă a sinuciderilor este vina lor, pentru că
nu prescriu suficiente antidepresive. Lobiştii au lansat chiar ideea că 60-70%
dintre sinucideri sunt cauzate de depresii netratate.
Potrivit lui St-Onge, mai ales femeile sunt vizate de eforturile
de medicalizare a vieţii. Altădată, ele mergeau la medic când erau gravide,
acum îl consultă în chestiuni de contracepţie şi menopauză.
De altfel, se vorbeşte deja şi de „perimenopauză" (perioada de dinainte
de instalarea menopauzei şi până la instalarea ei propriu-zisă), o nouă
afecţiune ce se încearcă a fi popularizată.
Ca urmare, femeile devin consumatoare de pastile pe perioade mari
de timp.
Cherchez la femme malade! [Căutați femeia bolnavă!
Hormonoterapia substitutivă este un pas uriaş în medicalizarea
vieţii femeii.
Cu toate că 75% dintre femei nu manifestă niciun simptom deranjant când
ajung la menopauză, producătorii farmaceutici şi experţii lor de marketing
apelează la frica lor de îmbătrânire pentru a-şi vinde produsele. Şi asta,
în ciuda deselor efecte secundare ale tratamentului: dureri de cap,
greţuri, infecţii genito-urinare, varic e, sensibilitate mamară etc. Cu
atât mai mult, cu cât comunitatea medicală nu a ajuns la un consens privind
eficienţa hormonoterapiei subs titutive, mulţi avertizând asupra
utilizării iresponsabile a tratamentului.
Osteoporoza, procesul normal de scădere a densităţii osoase odată
cu vârsta, Dar probabil cel mai josnic tertip al firmelor
farmaceutice este deja pomenita disfuncţie sexuală la femei (DSF). Peste
40% dintre femeile între 18 şi 59 de ani ar suferi de ea. De unde
această cifră? St-Onge ne lămureşte: un studiu făcut în SUA cerea unui
număr de 1.500 de femei să răspundă cu da sau nu la 7 întrebări.
Dacă răspundeau cu da fie şi numai la una din întrebări, erau
catalogate ca suferind de DSF.
Printre ele, se numărau cele care declarau că timp de mai mult de
două luni în ultimul an nu au simţit dorinţă sexuală, au simţit
anxietate faţă de propria performanţă sexuală sau au avut probleme
de lubrifiere. (Journal of the American Medical Association, 1991).
Farmacoterapia fricii
Cea mai eficientă strategie de marketing pentru „vânzarea bolilor" este
frica.
Pentru a vinde femeilor la menopauză hormonul de substituţie s-a mizat
pe frica de criza cardiacă. Pentru a vinde părinţilor ideea că cea mai
mică depresie necesită un tratament greu şi îndelungat, s-a mizat pe teama
de sinucidere a tinerilor.
Pentru a vinde medicamente anticolesterol, s-a mizat pe teama
morţii premature.
Şi asta în pofida faptului că medicamentele promovate furibund
produc efecte inverse celor scontate !!!!!!!
În noul limbaj de marketing se vorbește deja de „farmacoterapia
fricii".
Medicul Martin Winkler constată în postfața lucrării „Inventatorii de
boli" de Jorg Blech: „Dacă altădată puteam spera să găsim un
tratament pentru fiecare boală, astăzi negustorii de sănătate par să vrea
a găsi o boală pentru fiecare medicament fabricat.
Manipulând membrii influenţi ai comunităţii medicale, lobby-urile
industriei farmaceutice au modificat încet, încet limitele anumitor valori
biologice (colesterol, tensiune arterială etc.) pentru a crește astfel
numărul pacienţilor susceptibili a fi trataţi. Căci a-i face pe nişte
oameni perfect sănătoşi să creadă că trebuie să se îngrijească pe viaţă
reprezintă pentru fabricanţi o veritabilă rentă viageră".
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Lasati un comentariu