Comerciantii de boli !!! - știinţa manipulării consumatorilor (de medicamente)

*Cine ascultă reclamele, vrând, nevrând își poate da seama.*

COMERCIANŢII DE BOLI FABRICATE: "BUY-ologia" - știinţa

manipulării  consumatorilor.

   Cu 30 de ani în urmă, părea o glumă. În pragul  pensionării,

Henry  Gadsden, managerul colosului farmaceutic Merck, se

confesa  revistei  Fortune, arătându-şi dezamăgirea că uriaşul

potenţial  de producţie al  firmei sale este destinat exclusiv bolnavilor.

El visase ca Merck să devină un fel de Wrigley şi, după modelul

marelui  producător de gumă  de mestecat, să vândă la toată lumea, inclusiv

oamenilor  sănătoși.

Trei decenii mai târziu, visul răposatului Gadsden a  devenit  realitate.

Strategiile de marketing ale marilor firme  farmaceutice  ţintesc din ce în

ce mai agresiv spre oamenii sănătoşi  !!!!

   Suişurile şi coborâşurile vieţii devin tulburări  mentale;

slăbiciuni  sau stări mai proaste sunt transformate în

afecţiuni  înfricoşătoare şi  din ce în ce mai mulţi oameni normali ajung

bolnavi peste noapte.

   În cartea sa „Vânzarea bolii. Cum ne transformă companiile farmaceu tice

pe toți în pacienți" (Selling Sickness. How Drug Companies Are Turning Us

All Into Patients, 2005), Alain Cassels, cercetător în politica

medicamentelor la Universitatea  Victoria din  Canada, şi Ray Moynihan,

jurnalist specializat în  sănătate, fac o radiografie necruţătoare a

strategiilor de marketing cinice, atunci când nu sunt pur şi simplu

criminale, ale producătorilor  de medicamente . Cei doi dezvăluie cum, prin

campanii de promovare concertate, industria farmaceutică mondială, cu o

cifră de vânzări de cca 500 miliarde dolari anual, exploatează perfid

temerile cele mai  profunde ale omului: şubrezire fizică, boală, moarte.

    Campaniile  publicitare îi transformă pe cei grijulii cu sănătatea  lor

în panicaţi. Probleme minore sunt descrise ca tulburări  extrem de

grave, care necesită îngrijiri grabnice. Astfel, timiditatea se transformă

în „anxietate socială", iar tensiunea de dinaintea ciclului

menstrual devine „tulburare disforică premenstruală".

    Epicentrul  acestui tip de comerţ este SUA. Americanii reprezintă 5%

din populaţia lumii, dar  primesc 50% din medicamentele prescrise pe glob.

HCheltuielile  populaţiei cu sănătatea s-au dublat în ultimii 6

ani,  deoarece preţurile la medicamente cresc dramatic, dar și pentru

că  doctorii  prescriu din ce în ce mai mult.

    Americanul Vince Parry este un guru al acestui tip de  marketing.

   Într-un articol intitulat uluitor „Arta de a cataloga  starea

de  sănătate", apărut în Medical Marketing & Media, Londra, 2003,

Parry  explică metodele prin care firmele sale

favorizează  crearea tulburări lor medicale:

   - reevaluarea stării de sănătate;

   - redefinirea unor boli cunoscute de mult şi rebotezarea  lor;

   - crearea unor disfuncţii din nimic  (preferatele lui Parry sunt

disfuncţia erectilă, deficitul  de atenţie la adulţi     şi sindromul

disforic premenstrual).

Cu o  sinceritate  dezarmantă, Vince Parry descrie modul în care

companiile  farmaceutice  definesc condiţiile pentru crearea pieţei pentru

produse  precum Viagra  sau Prozac.

    Sub patronajul firmelor de marketing, experţi  medicali şi  guru precum

Parry se aşează la aceeaşi masă pentru a  descoperi „idei  noi despre boli

şi stări de sănătate". Totul e ca  acestea să li se prezinte potenţialilor

clienţi într-o manieră nouă, inedită.

    Un raport  al Business Insights destinat conducătorilor

de multinaţionale din  sectorul farmaceutic este şi mai clar: Capacitatea

de „a  crea pieţe  pentru boli noi" se traduce în cifre de vânzare

de miliarde de dolari.

    Una dintre strategiile cele  mai performante, potrivit raportului, este

aceea de a  schimba modul în  care oamenii privesc afecţiunile banale. Ei

trebuie  convinşi că  probleme acceptate până acum ca „un uşor

disconfort"  necesită  interve nţia medicului.

    Acelaşi raport are şi o concluzie  optimistă  pentru viitorul

industriei farmaceutice: „Anii ce vor veni  vor fimartorii creării de boli

năşite de firme"!!!!!!!

    Evident că e greu să trasezi o linie între omul sănătos  şi

omul  bolnav. Dar la fel de evident este că, cu cât se extinde  aria

de  definire a unei patologii, cu atât ea va atinge mai

mulţi  bolnavi  potenţiali și vor creşte vânzările de medicamente.

    Deseori, spun  Cassels şi Moynihan, experţii medicali care

redactează  protocoalele de  tratament sunt în acelaşi timp plătiţi de

industria  farmaceutică. Iar  industria prosperă dacă protocoalele le

favorizează vânzările.

    Potrivit acestor experţi, 90% dintre americani suferă de hipertensiune

arterială; aproape jumătate dintre americance suferă de

disfuncţia  botezată FSD (disfuncţie sexuală feminină); iar 40

de  milioane de americani ar trebui urmăriţi atent din cauza

nivelului  ridicat al colesterolului. Bineînţeles, toate aceste boli

sunt  vindecabile doar  cu medicamente, metodele de prevenţie fiind trecute

în  plan secundar.

Racolarea medicilor - agenţi publicitari.

    Medicul generalist Des Spencer povesteşte în British  Medical

Journal  din iulie 2008 cum a fost contactat pentru a participa la

o  specializare care ar fi trebuit să facă din el un expert  într-o

boală  născocită de imaginaţia industriei farmaceutice.

    Universitatea la care  preda i-a transmis lui Spence oferta unei firme

în care se  scria:  „Căutăm lideri de opinie a căror muncă va trebui

să  influenţeze  gestionarea şi terapia viitoare a disfuncţiei

sexuale  feminine prin  dorință hipoactivă".    Firmele care au o boală de

inventat pentru a crea o piaţă  pentru un  anumit medicament racolează

medici pe care îi folosesc  într-o schemă  de marketing cu scopuri

prestabilite, în care slujitorii  lui Hipocrate  n-au niciun fel de

libertate de mişcare. Totul, evident,  în schimbul  unor avantaje

financiare, dar şi al prestigiului și notorietăţii pe  care o asemenea

campanie o aduce.

    „Dar partea cea mai neplăcută în această poveste, continuă

Spencer, este lipsa oricărei legitimităţi medicale a

disfuncţiei  sexuale  feminine prin dorinţă hipoactivă. Industria trebuie

să transforme  această disfuncţie bănuită în boală gravă. Iar pentru asta,

e important să existe o acoperire mediatică, mărturii ale celebrităţilor,

dar mai ales sacrosancţi experţi  medicali care legitimează totul.

   "Experţii" estimează că 40%  dintre femei suferă de  această boală. De

fapt, este vorba doar de o manipulare cinică.  Urmările pe care le produce

acest tip de activitate  farmaceutică vă  otrăvesc viaţa prin mesajul pe

care-l vehiculează. O  slăbiciune a dv.  este automat simptom de boală",

conchide Spencer.

    Epidemia de marketing

    În bestseller-ul Die Krankheitserfinder (Inventatorii

de boli),Jorg Blech, biochimist german stabilit în America şi  corespondent

pentru Der Spiegel, New Scientist şi The Guardian, explică în

ce mod industria farmaceutică în colaborare cu experţii de marketing a

impus scăderea arbitrară a nivelului normal al colesterolului, pentru

ca indivizi perfect sănătoşi să devină peste noapte bolnavi; explică

cum, de vreo două decenii, femeile aflate la menopauză sunt terorizate

cu  spectrul osteoporozei pentru a favoriza vânzările la medicamentele care

ar preveni fracturile; explică tehnicile de manipulare a opiniei publice

pentru a crea o piaţă a pilulelor care tratează impotenţa.    Între 1984 şi

1987, DSM (Diagnostic and Statistical Manual  of Mental Disorder – Manualul

bolilor mentale), care este biblia psihiatrilor americani, a introdus în

ediția a 4-a 77 de noi boli mentale, scrie Jean-Claude St-Onge în cartea

„Reversul pilulei",publicată la Montreal în 2004. Pentru a introduce aceste

boli, a wtrebuit schimbată definiţia bolnavului.

   Oricine simte la un moment dat o stare de rău devine automat bolnav. Şi,

bineînţeles, comentează ironic St-Onge, pentru fiecare boală există un

medicament. Iată câteva exemple de boli noi:

    - timiditatea este reciclată sub numele de „anxietate socială";

    - regurgitarea naturală la bebeluşi devine „reflux esofagian patologic";

    - îmbătrânirea firească se transformă în „insuficienţă circulatorie

cerebrală";

    - până şi stresul de la loterie este definit ca „traumatismul biletului

necâştigător".

    În aprilie 2004, o anchetă bine documentată şi aprofundată realizată de

Lisa Cosgrove, cercetător la  Universitatea din Massachusetts, Boston, şi

publicată în prestigioasa revistă Psychotherapy and Psychosomatics, a

demonstrat că mai bine de jumătate dintre psihiatrii care au lucrat la

redactarea DSM 4 au fost plătiţi de firmele care fabrică exact

medicamentele care tratează aşa-zisele boli noi introduse în manual.

Impresia de depresie

    Numărul persoanelor depresive de pe mapamond a crescut de şapte ori din

1970 până în 1996, relevă profesorul canadian Jean-Claude St-Onge.

    În Statele Unite, numărul de consultaţii în urma cărora s-au

prescris antidepresive s-a dublat între 1980 şi 1989.

    O tendinţă similară s-a înregistrat în tot Occidentul. Numărul femeilor

care iau antidepresive este triplu faţă de cel al bărbaţilor, iar milioane

de copii americani le iau cu regularitate. Cu toate că antidepresivele nu

sunt

indicate în tratamentul depresiilor uşoare la adulţi, ele sunt prescrise

masiv.

  Două sunt motivele pentru care medicii o fac totuşi:

    1. În 1990, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a pus la punct un

program de formare rapidă, cu durata de o jumătate de zi, care

să permită medicilor să pună rapid un diagnostic, pornind de

la ghidurile clinice. Permisiunea acordată astfel medicilor generalişti de

a trata depresia a dus la multiplicarea de câteva ori  vânzărilor

de antidepresive.

    2. Societăţile farmaceutice au culpabilizat medicii, acuzându-i în

mod repetat că rata crescândă a sinuciderilor este vina lor, pentru că

nu prescriu suficiente antidepresive. Lobiştii au lansat chiar ideea că 60-70%

dintre sinucideri sunt cauzate de depresii netratate.

    Potrivit lui St-Onge, mai ales femeile sunt vizate de eforturile

de medicalizare a vieţii. Altădată, ele mergeau la medic când erau gravide,

acum îl consultă în chestiuni de contracepţie şi menopauză.

    De altfel, se vorbeşte deja şi de „perimenopauză" (perioada de dinainte

de instalarea menopauzei şi până la instalarea ei propriu-zisă), o nouă

afecţiune ce se încearcă a fi popularizată.

    Ca urmare, femeile devin consumatoare de pastile pe perioade mari

de timp.

    Cherchez la femme malade! [Căutați femeia bolnavă!

    Hormonoterapia substitutivă este un pas uriaş în medicalizarea

vieţii femeii.

    Cu toate că 75% dintre femei nu manifestă niciun simptom deranjant când

ajung la menopauză, producătorii farmaceutici şi experţii lor de marketing

apelează la frica lor de îmbătrânire pentru a-şi vinde produsele. Şi asta,

în ciuda deselor efecte secundare ale tratamentului: dureri de cap,

greţuri, infecţii genito-urinare, varic e, sensibilitate mamară etc. Cu

atât mai mult, cu cât comunitatea medicală nu a ajuns la un consens privind

eficienţa hormonoterapiei subs titutive, mulţi avertizând asupra

utilizării iresponsabile a tratamentului.

    Osteoporoza, procesul normal de scădere a densităţii osoase odată

cu vârsta,     Dar probabil cel mai josnic tertip al firmelor

farmaceutice este deja pomenita disfuncţie sexuală la femei (DSF). Peste

40% dintre femeile între 18 şi 59 de ani ar suferi de ea. De unde

această cifră? St-Onge  ne lămureşte: un studiu făcut în SUA cerea unui

număr de 1.500 de femei să răspundă cu da sau nu la 7 întrebări.

    Dacă răspundeau cu da fie şi numai la una din întrebări, erau

catalogate ca suferind de DSF.

    Printre ele, se numărau cele care declarau că timp de mai mult de

două luni în ultimul an nu au simţit dorinţă sexuală, au simţit

anxietate faţă de propria performanţă sexuală sau au avut probleme

de lubrifiere. (Journal of the American Medical Association, 1991).

    Farmacoterapia fricii

    Cea mai eficientă strategie de marketing pentru „vânzarea bolilor" este

frica.

    Pentru a vinde femeilor la menopauză hormonul de substituţie s-a mizat

pe frica de criza cardiacă.    Pentru a vinde părinţilor ideea că cea mai

mică depresie necesită un tratament greu şi îndelungat, s-a mizat pe teama

de sinucidere a tinerilor.

    Pentru a vinde medicamente anticolesterol, s-a mizat pe teama

morţii premature.

    Şi asta în pofida faptului că medicamentele promovate furibund

produc efecte inverse celor scontate !!!!!!!

    În noul limbaj de marketing se vorbește deja de „farmacoterapia

fricii".

    Medicul Martin Winkler constată în postfața lucrării „Inventatorii de

boli" de Jorg Blech: „Dacă altădată puteam spera să găsim un

tratament pentru fiecare boală, astăzi negustorii de sănătate par să vrea

a găsi o boală pentru fiecare medicament fabricat.

    Manipulând membrii influenţi ai comunităţii medicale, lobby-urile

industriei farmaceutice au modificat încet, încet limitele anumitor valori

biologice (colesterol, tensiune arterială etc.) pentru a crește astfel

numărul pacienţilor  susceptibili a fi trataţi. Căci a-i face pe nişte

oameni perfect sănătoşi să creadă că trebuie să se îngrijească pe viaţă

reprezintă pentru fabricanţi o veritabilă rentă viageră".