Informatii despre sanatate. Verificati daca ce stiti e adevărat sau fals?!?
De la: Doina Duda
Carnea fiartă nu îngrașă?
ADEVĂRAT.
Prin fierbere, carnea devine ușor de digerat, însă trebuie pusă la
fiert în apă clocotită pentru ca porii să se închidă imediat și toate
substanțele nutritive să rămână în carne, nu în apa de fiert.
Oul fiert tare, este indigest?
ADEVĂRAT.
Albumina din albuș este o proteină ce se digeră doar dacă este fiartă,
în schimb, gălbenușul devine indigest dacă este tare. Ideal, oul se
mănâncă fiert moale sau cleios.
Carnea de pui este mai sănătoasă decât cea de porc?
DEPINDE !
Dacă urmărim conținutul în grăsime trebuie evitată carnea de porc în
cazul persoanelor cu colesterol și trigliceride crescute. În ceea ce
privește persoanele anemice este bine de știut că fierul exista doar
în carnea roșie. În cazul puilor se pune și problema de câți hormoni
a fost nevoie ca să ajungă în timp record la greutatea unei găini.
Părerea mea: carnea roșie, categoric.
Mai bine pește decât carne de porc, vită sau pui?
ADEVĂRAT.
Peștele conţine proteine ca și celelalte tipuri de carne, dar este
bogat în grăsimi nesaturate (cele sănătoase) și minerale și este mult
mai ușor digerabil față de acestea. Peștele și fructele de mare sunt
mai puțin calorice și de aceea este obligatoriu să mâncăm pește ( de
preferință proaspăt) de minim 3 ori/săptămână. Însă nimeni nu va fi
certat dacă în fiecare zi va consuma pește. Vă mai amintiţi sloganul
„nici o masă fără peste", ei bine nu era un slogan comunist.
În spanac găsim mai mult fier decât în carne?
FALS
Chiar dacă conținutul de fier în spanac și alte legume cu frunze
verzi este foarte crescut, acesta nu poate fi absorbit în intestinul
uman. Principala sursă de fier a omului este carnea, cât mai roșie și
mai crudă, alături de organe precum ficatul și splina, depozite de
fier atât la om, cât și la animale. Fierul din carne se absoarbe și
mai bine în prezenta vitaminei C, deci o friptura în sânge alături de
o salată verde e rețeta perfectă împotriva anemiei.
Carnea nu conține fibre?
ADEVĂRAT.
Din metabolismul cărnii nu rezulta nici un fel de reziduuri solide
și, ca urmare, bolul alimentar trebuie completat cu legume proaspete
și produse cereale, altfel exista riscul ca un regim bogat în carne
să fie urmat de constipație.
Carnea e responsabilă de gută?
ADEVĂRAT.
Toate alimentele bogate în purină (carne roșie, vânat, carne de animal
tânăr -vițel, miel, dar și ciocolată), au ca rezultat depunerea
acidului uric la nivelul articulațiilor mici și apariția atacului de
gută.
Regimul proteic duce la slăbire rapidă?
ADEVĂRAT.
Se pot pierde în 2 săptămâni 5-7 kg prin consumul exclusiv de
proteine, pentru că excesul de proteină se transformă foarte greu în
grăsime. Există însă riscul de pierdere a masei musculare deoarece
organismul este obligat să-și ardă proteinele constituționale pentru a
obține puțină glucoză, ca sursă de energie și pentru buna funcționare
a sistemului nervos.
Cei care vor „mușchi" trebuie să mănânce carne?
ADEVĂRAT.
În condițiile unui efort fizic intens sau dacă este urmărită creșterea
masei musculare prin sport este indicat să fie consumate în principal
proteine de calitate superioara (carne, lapte,oua) ca materie primă
pentru sinteza de aminoacizi. Aportul proteic trebuie să fie cu 30%
mai mare. Similar, la femeile gravide sau care alăptează este nevoie
de o creștere a ratei proteice cu 20-30% pentru a asigura dezvoltarea
adecvată a embrionului și a fătului.
Regimul vegetarian este mai sănătos?
FALS
Legumele și cerealele nu conțin toți aminoacizii esențiali, prin
urmare, unele proteine ce au la baza acești aminoacizi nu pot fi
sintetizate. Regimul vegetarian duce și la o carență de vitamine, mai
ales cele din grupul B și vitaminele liposolubile A, D, care se
găsesc doar în produsele animale, ca să nu mai vorbim de fier și
zinc. Este recomandat, ca soluție de mijloc, regimul lacto-vegetarian
pentru a putea asigura organismului toate principiile alimentare de
bază.
ADEVĂRAT SAU FALS DESPRE GLUCIDE
Este adevărat că pâinea îngrașă?
FALS.
Nu pâinea îngrașă, ci produsele care sunt asociate cu ea. O felie de
pâine are 80
calorii, iar 1 felie de cașcaval are 180 calorii. Bineînțeles că 1
pâine întreagă îngrașă, dar 1-2 felii la masă sunt obligatorii.
Pâinea prăjită e mai puțin calorică?
FALS.
O felie de pâine prăjită are exact același număr de calorii ca una
proaspătă, deoarece prin prăjire se pierde numai apa, deci este mai
ușoară ca greutate.
Pâinea proaspătă „umflă" burta?
ADEVĂRAT.
În procesul tehnologic de pregătire al pâinii, se folosește drojdia
de bere a cărei perioadă completă de fermentație este de 12 ore. De
aceea este recomandat să fie consumată pâine „veche" de 1 zi.
Grahamul sau pâinea cu tărâțe nu îngrașă?
FALS.
Pâinea neagră sau intermediară conține mai multe tărâțe (fibre) care
ajută digestia, însă conținutul caloric este ușor inferior pâinii albe
(230 calorii/100g față de 280 calorii/100 g). Pâinea neagră (1 felie =
35g) este mai grea decât pâinea albă (1 felie = 25 g) și în final se
ajunge la echilibru, adică 1 felie pâine albă 25 g = 1 felie, pâine
neagră 35g = 80 calorii.
Nu trebuie să asociem carnea cu pâinea sau cartofii?
FALS.
Alimentația corectă și sănătoasă prevede ca fiecare masă să conțină
toate principiile alimentare, deci este normal ca proteinele din
carne să fie asociate cu glucidele lente din garnitură pentru a se
absorbi adecvat. Disocierea dintre proteine și carbohidrați se face pe
perioade scurte, de maxim 2 săptămâni și are ca scop slăbirea rapidă
(dar incorectă) dictată de probleme stricte de sănătate.
Mierea este naturală, deci nu îngrașă?
FALS.
Mierea este naturală și sănătoasă, dar conține fructoză și același
număr de calorii ca și zahărul (4 calorii / gram). Deoarece zahărul
este cristalizat și ocupa volum mai mare se ajunge la ecuația
paradoxală: 1 linguriță zahăr = 13 calorii, 1 linguriță miere = 22
calorii. Mierea mai are și proprietatea de a stimula pofta de
mâncare, prin urmare este recomandată copiilor și persoanelor
subnutrite sau care și-au pierdut apetitul.
În cazul în care vreți să folosiți miere la îndulcit, un vârf de
linguriță este suficient, pentru că puterea de îndulcire este de 4
ori mai mare decât a zahărului.
Zahărul brun este mai sănătos decât cel alb?
ADEVĂRAT.
Zahărul brun este extras din trestia de zahar și este mai puțin
prelucrat și rafinat decât zahărul clasic obținut din sfeclă de zahar.
Ca număr de calorii însă este identic.
Zaharina este cancerigenă?
FALS.
Nu a fost demonstrată științific aceasta teorie, însă principalul
dezavantaj al zaharinei este acela de a schimba gustul preparatelor
la temperatură înaltă. Apariția îndulcitorilor sintetici pe bază de
aspartam a rezolvat această problemă, aceștia fiind stabili termic.
Fructoza lichidă este un alt îndulcitor natural ce poate substitui cu
succes zaharul.
Ciocolata pentru diabetici nu îngrașă?
FALS.
În diabet, pacienții prezintă un deficit de insulină și deci nu au
voie să consume zahar. Dulciurile pentru diabetici sunt făcute cu
fructoză pentru că ea este mai non-insulinogenă (nu determină
descărcare în sânge de insulină). Prin urmare, obiectivul acestor
produse este de a nu conţine zahar rapid și nu calorii mai puține.
Ciocolata pentru diabetici poate avea uneori mai multe calorii decât
cea normală.
Laptele cald băut seara te ajută să adormi?
ADEVĂRAT.
Senzația de foame și glicemia scăzută din sânge au ca efect o stare
de anxietate, irascibilitate, nervozitate, slăbiciune musculară.
Glucidele lente din lapte reușesc să rezolve această situație, cu un
aport caloric minim (100 calorii/cana), iar starea de bine ce urmează
ne permite să adormim.
O dieta fără dulciuri duce la depresie?
ADEVĂRAT.
Serotonina este o substanță care se secretă la nivelul creierului și
dă „starea de bine". Mesele bogate în carbohidrați cresc nivelul
serotoninei, dar același efect îl putem avea și cu 1 porție de orez
sau paste, nu este obligatorie felia de tort pentru a fi binedispuși.
Și cealaltă extrema este valabilă, dietele proteice pe lângă faptul
că duc la depresie, pofta de dulciuri crește extrem de mult și există
pericolul ca într-un moment de slăbiciune să înghițim 2 ciocolate
întregi.
ADEVĂRAT SAU FALS DESPRE LIPIDE
Există colesterol „bun" și colesterol „rău"?
ADEVĂRAT.
În sânge exista LDL-colesterol asociat cu riscul crescut de boli
cardiovasculare și se reflectă de obicei în valoarea colesterolemiei.
Este un colesterol „rău" a cărui valoare nu trebuie să depășească 200
mg/ml și care reflectă de obicei cantitatea de trigliceride (grăsimi)
pe care le mâncăm.
Fracțiunea „bună" a colesterolului este HDL- colesterol cu rol de
protecție cardiovasculară și cu valoare ideală de peste 50 mg/ml în
sânge.
Oul trebuie evitat pentru că este bogat în colesterol?
FALS.
Oul este un aliment complet ce conține proteine de înaltă calitate
(proteine etalon), numeroase vitamine (A, D, E, B) și fier alături de
principala lui calitate - este colecisto-kinetic, adică duce la
contracția vezicii biliare cu ..eliberarea de săruri biliare esențiale
în digestie. Colesterolul din ou nu duce la creșterea colesterolului
din sânge, deci nu există contraindicație absolută de a consuma ouă
în dislipidemii.
Anumite uleiuri nu au colesterol?
ADEVĂRAT.
Colesterolul există doar în produsele animale, ca urmare, nici unul
din uleiurile vegetale nu conține colesterol. Sloganul „fără
colesterol" afișat de anumite etichete este pur publicitar, uleiurile
nu conțin colesterol, dar cantitatea de calorii este la fel de mare
cu a grăsimilor animale (unt, slănină).
Uleiul de măsline este mai sănătos?
ADEVĂRAT.
Uleiul de măsline conţine acizi grași nesaturați cu rol protector
pentru inima, în timp ce uleiul de floarea soarelui este bogat în
vitamina E. O alta mare calitate a uleiului de măsline este
stabilitatea termică, adică posibilitatea de a fi încălzit la
temperaturi foarte mari fără a-și modifica structura. Este corect
prin urmare ca prăjelile să fie făcute în ulei de măsline, uleiul de
floarea soarelui se descompune în produși toxici – acetil-colina.
Margarina este mai sănătoasă decât untul?
FALS.
Margarina este un produs inferior (și, evident, mai ieftin) obținut
prin solidificarea forțată a uleiurilor vegetale, care sunt
transformate din starea lor naturală lichidă în stare solidă cu
ajutorul hidrogenizării. În jurul acestui proces pot apărea accidente
din care rezultă acizi grași în forma „trans", care sunt cancerigeni.
Este de preferat să consumăm un unt de calitate superioară, bogat în
vitaminele A, D și E în cantitate mai mică, decât să apelăm la
margarină. Și nu uitați: caloriile sunt aceleași!
Uleiul de pește este sănătos?
ADEVĂRAT.
Grăsimea din pește este o grăsime specială ce conţine acizi grași
nesaturați cu rol protector cardiovascular. Din păcate, la noi în țară
nu se consumă suficient pește și de aceea este recomandat ca peștele
și fructele de mare să existe de cel puțin 3-4 ori în meniul nostru
săptămânal. De preferat peștele proaspăt (nu conservele) și sălbatic
(nu de crescătorie), iar uleiul de pește trebuie folosit în cazuri de
strictă necesitate, altfel poate duce la supraponderabilitate sau
obezitate la adulți.
Alunele și nucile hrănesc creierul?
ADEVĂRAT.
10 nuci sau alune consumate zilnic hrănesc celula nervoasă și ne
ajută să fim „mai deștepți"
Există alimente care cresc colesterolul?
FOARTE ADEVĂRAT.
Acestea sunt zahărul rafinat, deci toate dulciurile, grăsimile
animale (slănină, unt, smântână), margarină, CAFEAUA și FUMATUL.
Produsele care scad colesterolul sunt: fructele, legumele, cerealele,
soia, grăsimea din pește, laptele și produsele lactate degresate,
uleiul de porumb, măsline, CEAPA, USTUROIUL ȘI ARDEIUL IUTE.
Brânza nu îngrașă?
FALS.
Brânza este cel mai mare pericol pentru siluetă, ea conține până la
80% grăsime. O felie de cașcaval este echivalentă cu 3 felii de pâine,
așa că nu va amăgiți mâncând telemea cu roșii, nu o să slăbiți prea
tare.
<http://www.avg.com/email-signature?utm_medium=email&utm_source=link&utm_campaign=sig-email&utm_content=webmail>
Virus-free.
www.avg.com
<http://www.avg.com/email-signature?utm_medium=email&utm_source=link&utm_campaign=sig-email&utm_content=webmail>
<#DAB4FAD8-2DD7-40BB-A1B8-4E2AA1F9FDF2>
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Lasati un comentariu