Top 10 alimente PERICULOASE care ne seduc copiii.

Top 10 alimente care ne seduc copiii. Cum ne păcălesc reclamele: chipsurile le afectează sistemul nervos, mezeluri -  cancer, iaurt cu fructe- diabet şi obezitate

Sucurile carbogazoase, mezelurile, iaurturile cu fructe, brânza topită, cerealele cu diferite arome sau dulciuri adăugate sunt doar câteva din alimentele care au ajuns să fie de bază în regimul alimentar al copiiilor noştri, dar care pot provoca afecţiuni pe termen lung sau chiar transformări metabolice dacă sunt consumate frecvent.

Nutriţioniştii sunt de părere că micuţii se află într-o grijă extrem de atentă doar pentru primele 12 luni, după care, în cele mai multe cazuri, mămicile se întorc la serviciu, alte persoane ocupându-se o bună parte din timp de copii. De regulă, bunici sau apropiaţi ai familiei, aceştia sunt mai permisivi cu alimentaţia micuţilor.

1. Mezelurile

Bucureşteanul Eduard Adamescu, de profesie nutriţionist, plasează mezelurile şi dulciurile în topul celor mai dăunătoare alimente date de părinţi copiilor.

„Mezelurile sunt făcute de multe ori din carne de calitate inferioară, aşa cum sunt crenvurştii sau parizerul. Cu toate acestea, modalitatea de prezentare şi reclama făcută îi deteremină pe micuţi să le prefere”, explică Adamescu.

De aceeaşi părere este şi Delia Chira din Cluj, medic specialist pediatru. ”Reclamele de la TV au în general ca personaje principale copii foarte drăguţi care îndeamnă la consum, părinţii administrându-le ca substituent al proteinelor de origine animal (recomandate la copii având în vedere procesul accentuat de creştere şi care se regasesc în carne, ou, ficat). Acestea au un conţinut uriaş de aditivi şi potenţiatori de gust. De exemplu, conţin foarte mulţi nitraţi si nitriţi de sodiu şi potasiu care, sub acţiunea proteinelor, se transformă în substanţe toxice ce cresc riscul de cancer gastric. Mai mult, în doze mari nitriţii blochează transportul oxigenului de către sânge, afectând oxigenarea celor mai importante organe, consumul frecvent de mezeluri putând cauza complicaţii respiratorii, mai frecvente la bebeluşi şi copiii mici. Excesul de fosfaţi are consecinţe negative asupra metabolismului fosfo-calcic, blocând fixarea calciului, un element deosebit de important având în vedere procesul accelerat de creştere din primii ani de viaţă”, a declarat Chira.

2. Chipsurile

Medicul nutriţionist ieşean Voichiţa Mogoş nu este radicală cu foarte popularele chipsuri, indicând totuşi că aromele nenaturale nu sunt bune pentru copii. „Sunt bune, dar toate aromele pe care le conţin sunt fabricate, nu au nimic natural. E clar că nişte chipsuri care au aromă de bacon afumat, nu sunt trecute prin bacon afumat. Poţi să faci nişte cartofi fripţi sau fierţi, cu nişte brânză. Chipsurile sunt organoleptic plăcute, dar contează mult cu ce se învaţă. Toţi copiii mănâncă chipsuri pentru că le consideră o recompensă, pentru că toată lumea le mănâncă, fiindcă nu e de bonton să vii cu pacheţelul de acasă, când toată lumea mănâncă chipsuri cu cola”, a explicat Voichiţa.

Nu de aceeaşi părere este însă şi nutriţionistul clujean Deli Chira. ”Chiar dacă au la bază cartoful, o legumă sănatoasă daca este consumată în cantităţi moderate şi corect preparată termic, sunt printre cele mai nocive produse de pe piaţă. Modul de preparare, în speţă prăjirea, este un proces “chimic”(de oxidare, hidrolizare şi polimerizare) ce duce la formarea unor cantităţi uriaşe de produşi toxici, în special acrilamida şi acroleina, substanţe considerate neurotoxice(afectează sistemul nervos) şi cancerigene. Toxicitatea acestora se manifestă şi asupra ficatului, pancreasului şi rinichilor; de asemenea prin prăjire se pierd o mare parte din proprietăţile nutriţionale ale cartofului şi, totodată creşte densitatea calorică. Astfel, daca 100g de cartofi fierţi aduc un aport caloric de 90Kcal, 100g de chipsuri aduc de peste 5 ori mai mult, în jur de 500kcal”, a explicat nutriţionistul.

Doctorul bucureştean Lygia Alexandrescu susţine aceeaşi punct de vedere al colegei ei din Cluj, punctând că ea recomandă părinţilor să nu le dea copiilor alimente prăjiite, în special cartofi.

3. Piureurile din fructe / legume la borcan

„Un produs ambalat, care are un termen de valabilitate destul de mare nu este natural. Cu aceste piureuri au fost multe dispute. Eu nu le recomand. Astfel de piureuri se pot face uşor în casă din legume şi fructe proaspete“, a explicat medicul braşovean Valentina Mirela Voicu.

De aceeaşi părere este şi colega ei ieşeancă. Medicul nutriţionist Voichiţa Mogoş susţine că părinţii trebuie să înveţe să facă fructe sau legume pasate şi nu conserve. „Orice ţine de fructe şi legume, ideal ar fi să fie fabricate în casă. Dacă ele conţin conservanţi ar trebui să scrie pe pe ambalaj. Eu manifest o oarecare reţinere faţă de ideea că nu există niciun fel de conservant în ele. Bine, pot fi pasteurizate, caz în care sunt ingerabile o anumită perioadă de timp. Copiii noştri trebuie educaţi să mănânce legume naturale”, crede doctorul Mogoş.

Cu toatea astea, ele pot fi o soluţie temporară, este de părere medicul Delia Chira. „Ele constituie o alternativă pentru concedii, vizite, etc. însă nu ar trebui să se regăsească zilnic în alimentaţia bebeluşilor. Chiar dacă unele firme ne asigură că ingredientele sunt organice (există şi certificarea Uniunii Europene în acest sens), vorbim de un proces industrial, la care se adaugă pasteurizarea, cea care explică durata mare de valabilitate a unui astfel de produs”, a declarat Chira.

4. Sucurile naturale

”Chiar daca conţinutul de suc natural depăşeşte în unele sortimente 50-70%, este un suc tratat termic, care şi-a pierdut mult din proprietăţile nutriţionale (vitamine, minerale, fibre, antioxidanţi). Frecvent sunt adăugaţi coloranţi, acidifianţi, rolul ultimilor în apariţia cariilor dentare fiind binecunoscut”, este de părere medicul clujean Delia Chira.

”Singurul suc natural este cel pe care îl stoarcem noi acasă din fructe“, a spus medicul braşovean nutriţionist Valentina Mirela Voicu.

De aceeaşi părere este şi medicul ieşean, care a explicat cu umor: „era o glumă a unui coleg care spunea că vin copiii galbeni la Urgenţe, cu părinţi care cred că au icter, pentru că beau prea mult Tedi. Sucul acesta are un colorant, caroten, este supradozat în caroten, are mai mult decât sucul obişnuit de morcovi. Cel mai bine este să fie făcut suc de morcovi în casă”, a declarat Voichiţa Mogoş.

5. Iaurturile cu fructe

Foarte promovat în marketing românesc, iaurtul cu fructe nu este recomandat de nutriţionişti. ” Iaurtul este un produs de bază care ar trebui să se regăsească zilnic atât în alimentaţia copiilor cât şi a adulţilor. Este vorba însă de iaurtul pur, nu de cel care are adăugate fructe, fructe a căror valoare biologică este net inferioară faţă de fructele proaspete pe care le putem adauga în iaurtul natural. Mai mult, conţinutul de zahăr este uneori nepermis de mare, mai ales dacă vorbim de iaurturile “dedicate” copiilor care ar trebui lipsite de zahăr şi îndulcitori. Conţin amidon modificat, coloranţi, aditivi, acidifianţi (frecvent citrat de sodium), substanţe care nu aduc niciun beneficiu sanătăţii”, a explicat medicul Delia Chira, din Cluj.  

”Iaurturile cu fructe au conservanţi, coloranţi şi foate mult zahăr. Putem adăuga fructe proapete în iaurturile simple şi este mult mai sănătos pentru copii”, este de părere medicul braşovean Valentina Mirela Voicu.

6. Cornurile cu ciocolata / vanilie şi alte produse de patiserie ambalate

Alimente foarte des întâlnite în alimentaţia copiilor, ele sunt frecvent folosite pe post de recompense astfel încat copilaşii le asociaza cu ceva “preţios” pentru care trebuie să lupte, sunt de părere specialiştii.

”Gustarile se recomanda a fi compuse din fructe şi/sau iaurt natural, nicidecum prăjiturele sau cornurile cu diverse creme, arome. În aceeaşi categorie aş menţiona produsele de patiserie care au la bază grăsimi hidrogenate (nesaturate) ce le conferă o durată mai mare de valabilitate precum şi un aspect pufos, apetisant. Consumul pe termen lung al acestor grăsimi, care cresc fracţiunea LDL a colesterolului (fracţiunea “periculoasă”), constă în creşterea riscului de boli cerebro-vasculare, cardiace, dislipidemii, obezitate,diabet zaharat”, a explicat medicul specialist clujean Delia Chira, pentru adevarul.ro.

Dulciurile sub orice formă şi cornurile cu ciocolată sunt departe de a fi un desert sănătos. „Toate au zahăr foarte mult, conservanţi şi E-uri. Au multă cacao care pentru copii este un energizant şi îi agită. Chiar dacă pe copii îi încântă nu au niciun fel de aport nutriţional. Ocazional copilul poate mânca o ciocolată, dar este de preferat să nu fie singura sursă de dulciuri şi să o mănânce foarte des. Dulciurile pot fi înlocuite cu fructe, legume şi prăjituri făcute în casă fără conservanţi şi la care putem controla cantitatea de zahăr”, este de părere medicul nutriţionist braşovean Valentina Mirela Voicu.

7. Bomboane / jeleuri / gume de mestecat / caramele

Atât de populare în rândul celor mici şi totuşi atât de periculoase, nutriţioniştii avertizează de pericolul la care îşi expun copiii atunci când le dau dulciuri frecvent. Potrivit specialiştilor, acestea conţin ca ingredient de bază zahărul, la care se adaugă binecunoscuţii aditivi, coloranţi, potenţiatori de aromă.

”Consumul de dulciuri în general determină o stare de bine, însă consecinţele asupra organismului sunt devastatoare, pancreasul fiind suprasolicitat să producă o cantitate suplimentară de insulină pentru a “procesa” excesul de zaharuri. Pe lângă faptul că nu aduc substanţe folositoare organismului, mai contribuie în plus şi la pierderea celor utile: calciu, fier, magneziu, crom, vitamine(grupul B, C,etc). Riscul de obezitate, boli cardio-vasculare, diabet zaharat, dar şi problemele dentare  asociate ar trebui să sensibilizeze părinţii şi bunicii atunci când aleg să ofere astfel de produse copiilor”, atenţionează medicul specialist clujean Delia Chira.

Pentru desert, medicul bucureştean Lyigia Alexandrescu recomandă prăjitura de casă şi fructele confiate, însă atenţie pentru că şi acestea trebuie spălate foarte bine, pentru că pot fi o sursă de heptatita A.

“Toate îngraşă. Ar fi mult mai bine, nemaipomenit, să-i dai copilului la şcoală un măr tăiat în patru. Dacă chiar vrea să mestece ceva într-o pauză să mestece un măr bun, verde, care crănţăne şi care şi curăţă dinţii, mai bine decât Orbit. Sau un morcov, e grozav să-i înveţi pe copii să mănânce morcov”, explică medicul nutriţionist ieşean Voichiţa Mogoş.

8. Cerealele îmbogăţite cu zaharuri, arome, coloranţi şi alţi aditivi

Specialiştii fac o diferenţiere clară între cerealele neprocesate(integrale) şi cele îmbogăţite cu zaharuri, arome, coloranţi şi alţi aditivi. Cerealele în sine reprezintă o componentă alimentară importantă în nutriţia copiilor şi a adulţilor deopotrivă. Daca cele neprocesate furnizează un aport corespunzător de carbohidraţi şi fibre, cele din ultima categorie se detaşează prin conţinutul uriaş în zaharuri care duce la modificarea indicelui glicemic cu suprasolicitarea pancreasului.

”Chiar dacă sunt îmbogăţite cu vitamine şi minerale, valoarea biologică a acestora este redusă, fiind produşi de sinteză, net inferiori vitaminelor şi mineralelor care se regăsesc în stare pură în fructe, legume,etc. O alternativă sănătosă o reprezintă fulgii de ovăz, orz, meiul, etc eventual combinate cu fructe şi/ sau seminţe”, e explicat medicul specialist clujean Delia Chira.

„Toate aceste produse sunt adevărate bombe calorice. Trebuie alese cereale simple şi ocazional cele cu fructe uscate”, este de părere medicul braşovean Valentina Mirela Voicu.

”Cerealele sunt un aliment a cărui consum ar trebui încurajat, subvenţionat, din raţiuni ce ţin de profilaxia de tulburări de tranzit, a constipaţiilor cronice şi pentru sursa de energie matinală, cu glucide cu eliberare lentă”, a declarat medicul nutriţionist ieşean Voichiţa Mogoş.       

9. Sucurile de doză

Lucru cunoscut, dar ignorat de cei mai mulţi consumatori, sucurile carbogazoase sunt printre cele mai nocive datorită, în primul rând, conţinutului mare de zaharuri dar şi a aditivilor şi diferitelor arome pe care le conţin. Specialiştii nu acceptă nici varianta “light” a sucurilor la cutie, mai ales în cazul copiilor, aceasta nefiind cu nimic mai sănătoasă decât varianta clasică.

”Consecinţele consumului pe termen lung sunt diverse, începând de la probleme legate de greutate (suprapondere, obezitate) până la deficite vitaminice şi minerale (în special deficit de calciu cu scăderea consecutivă a densităţii osoase) şi bineînţeles favorizarea problemelor dentare atât din cauza excesului de zahăr cât şi a acidifianţilor folosiţi”, excplică medicul specialist clujean Delia Chira.

Chira vorbeşte însă şi de un risc mai puţi cunoscut, pe care îl reprezintă Aluminiul. ”Dincolo de efectele nocive ale sucurilor din aceste ambalaje se mai adaugă şi efectele toxice ale aluminiului, aluminiu care se regăseşte şi în alte ambalaje (cutii, casserole, folia alimentara etc.). Aluminiul se găseşte şi în aditivii alimentari (E-urile, în special E-173, E-520, E-521,E-522,E-523, E-559 ) şi în compoziţia fructelor şi legumelor confiate, dar şi a unora dintre dulciuri (bomboane în special). Sunt chiar medicamente care au în compoziţia lor aluminiu (ex: antiacidele). În doze mai mari decât cele permise, aluminiul are efecte toxice asupra sistemului nervos, interferă cu transportul fierului şi determină demineralizarea oaselor”, a mai spus Delia Chira.

Medicul ieşean este mai puţin drastic în aprecieri. „S-a vorbit mult timp despre instalaţiile de aluminiu, dar nu este nimic dovedit. În ceea ce mă priveşte, eu cred că sucurile trebuie preparate în casă şi atunci nu trebuie să-ţi mai faci niciun fel de probleme, nici măcar din cauza aluminiului”, crede Voichiţa Mogoş.

10. Ceaiurile răcoritoare

Nutriţioniştii sunt de părere că ceaiurile de acest tiop sunt mai degrabă încadrabile în categoria sucurilor şi. „Beneficiile acestora pentru sănatate sunt zero, aportul de calorii “goale” fiind însă unul semnificativ. Se consumă preponderant vara şi alternativă pentru hidratare insa de multe ori efectul este cel invers, datorită conţinutului mare de zaharuri”, a declarat medicul clujean Delia Chira.

„Teobromina din ceai este un excitant al sistemului nervos central. Teobromina, mai mult decât cofeina, te scoală şi din morţi”, spune medicul nutriţionist ieşean Voichiţa Mogoş.

Sfaturile medicilor

Specialiştii în creşterea copilului sunt categorici: alimentele din Top 10 ar trebui complet excluse din alimentaţia celor mici. Liliana Tudose, manager BB Center din Constanţa, le numeşte „alimente colorate“, pentru ambalajul lor creat să ia ochii. „Aceste alimente sunt cele mai toxice. Gustul lor dulce este înşelător şi atrage deoarece eliberează endorfinele, acele molecule ale fericirii“, avertizează specialistul.

Din experienţa sa, mămicile moderne au devenit foarte informate pe acest subiect de alimentaţie corectă. „Informaţia există, lipseşte perseverenţa. Borcănaşele cu preparate încep să-şi facă loc în alimentaţia copilului, din cauza lipsei de timp a părinţilor. Iar aceasta nu trebuie să devină un obicei. Este valabil şi pentru cei mari, pentru că dacă părintele nu îşi respectă regimul alimentar, copiii se pierd şi ajung să mănânce la fast-food“, explică Liliana Tudose.

„Gustul copilului trebuie impus prin oferirea unui model, al părintelui. Atunci când îi spunem că trebuie să mănânce legume, noi înşişi trebuie să avem în farfurie legume. La dulciuri trebuie să îi oferim alternativa: prăjituri de casă. În afara protecţiei pe care i-o asigurăm se crează şi o atmosferă specială. Mama îl cheamă pe copil în ajutor la pregătirea acelei prăjituri, gătesc împreună. Garantat acea gogoaşă simplă sau clătită pe care o facem va avea pentru el gust mai bun decât orice aliment colorat“, arată Liliana Tudose, ea însăşi mamă a 3 copii.

„Marea problemă cu majoritatea produselor este conţinutul crescut în zahăr, aproape toate, şi grăsimi, în principal la chipsuri, patiseriile ambalate sau îngheţate. Chipsurile, cornurile cu ciocolată sau cerealele cu arome, fiind şi făinoase rafinate, au zaharuri în plus. Problema e că aceste zaharuri se absorb rapid, determină descărcări mari de insulină, întreţinând mai apoi hipoglicemii care dau iar poftă de dulce - zahărul acţionează astfel ca un drog veritabil: pe măsură ce mănânci, îţi vine să mănânci tot mai mult”, a explicat doctorul Carmen Vizman, din Timişoara.

„ În plus, descărcările brutale de insulină determină insulino-rezistenţa, care duce la obezitate şi, în timp poate duce la diabet zaharat de tip II. Din păcate crescând incidenţa obezităţii la copii, a scăzut mult şi vârsta la care apare această boală, care înainte era cunoscută ca «diabetul adulţilor», acum apare la vârste tot mai tinere”, a mai spus nutriţionistul timişorean.

Medicul recomandă multă anteţie părinţilor în ceea ce priveşte alimentele bogate în zahăr. „Consumul crescut din aceste alimente aduce şi un aport caloric foarte crescut, ducând la obezitate, cu atât mai mult cu cât copiii devin tot mai sedentari. Ca principiu, toate alimentele care conţin zahăr sau sunt cereale super-rafinate, conţin conservanţi, coloranţi artificiali, ar trebui scoase din alimentaţia copiilor”, este de părere doctorul Carmen Vizman.

La acest material au contribuit: Remus Florescu, Simona Suciu, Bogdan Păvăloi, Cezar Pădurariu, Sînziana Ionescu, Vali Silaghi

Citeste si: 

• Fiecare al doilea pacient cu TBC din UE este din România
• Semne care-ţi arată că ai nevoie de mai multă odihnă
• Ecografie sau mamografie? Amândouă!