România furată
Romania STĂPÂNII CLUBURILOR
Anchetele România furată:
PS: ...fara cuvinte...!!!???
Carmen Chivu şi Mihai Albu, cercetători acreditaţi pe lângă CNSAS, au publicat recent o nouă lucrare dedicată Securităţii comuniste. Umorul, ca infracțiune.
O cu totul altă categorie de umor, extrem de bine documentată în arhivele Securităţii, este cea a bancurilor politice. În anii '50, o anecdotă, un calambur, o vorbă cu două sensuri, putea să ghilotineze un cap, să curme o carieră.
Profesorul de economie Belu Zilber, un comunist ilegalist, avea mintea-brici şi gura cam slobodă. N-a dat atenţie cine-l asculta atunci când a spus că: "Clasa muncitoare nu mai are răbdare până ce tovarăşul Gheorghe-Dej îşi va da bacalaureatul la seral." Pentru această glumă nesăbuită, Belu Zilber a petrecut 17 ani în închisoare.
O cu totul altă categorie de umor, extrem de bine documentată în arhivele Securităţii, este cea a bancurilor politice. În anii '50, o anecdotă, un calambur, o vorbă cu două sensuri, putea să ghilotineze un cap, să curme o carieră.
Profesorul de economie Belu Zilber, un comunist ilegalist, avea mintea-brici şi gura cam slobodă. N-a dat atenţie cine-l asculta atunci când a spus că: "Clasa muncitoare nu mai are răbdare până ce tovarăşul Gheorghe-Dej îşi va da bacalaureatul la seral." Pentru această glumă nesăbuită, Belu Zilber a petrecut 17 ani în închisoare.
Desigur, nu orice anecdotă "duşmănoasă" interceptată de urechile vigilente ale securităţii se solda neapărat cu o condamnare. Dar era, obligatoriu, notarea cu meticulozitate la dosar. Românii erau conştienţi de asta. Cu atât mai mult bancurile politice deveniseră un risc asumat şi un gest de frondă. Nu au întârziat să apară glume şi pe această temă. Consemnate, evident, în arhivele Securităţii.
Iată un exemplu:
"În Statele Unite, capitaliştii, ca să nu se plictisească, se distrau făcând concursuri speciale de viteză: 10 maşini iau startul, una din ele are frâna defectă dar nimeni nu ştie care.
În Anglia, zece oameni joacă ruleta rusească, toţi duc revolverele la tâmplă şi trag,dar numai un singur pistol are glonţ pe ţeavă şi nimeni nu ştie care.
În România, zece inşi spun bancuri politice, unul dintre ei e turnător dar nimeni nu ştie care."
Nici măcar în perioada "deschiderii" din anii '70, Securitatea nu a renunţat la obiceiul de a consemna, conştiincios, infracţiunile prin umor. Turnătorii rămăseseră la fel de zeloşi.
Iată un exemplu:
"În Statele Unite, capitaliştii, ca să nu se plictisească, se distrau făcând concursuri speciale de viteză: 10 maşini iau startul, una din ele are frâna defectă dar nimeni nu ştie care.
În Anglia, zece oameni joacă ruleta rusească, toţi duc revolverele la tâmplă şi trag,dar numai un singur pistol are glonţ pe ţeavă şi nimeni nu ştie care.
În România, zece inşi spun bancuri politice, unul dintre ei e turnător dar nimeni nu ştie care."
Nici măcar în perioada "deschiderii" din anii '70, Securitatea nu a renunţat la obiceiul de a consemna, conştiincios, infracţiunile prin umor. Turnătorii rămăseseră la fel de zeloşi.
Unul informa că un amic obişnuieşte să spună: "Pământul este al aceluia care îl munceşte, dar recolta nu!"
Altul pâra o colegă de cancelarie, care ar fi spus, în septembrie 1975:"Va trebui să învăţăm să înotăm pe spate fiindcă, dacă vin alte inundaţii, vom fi nevoiţi să facem pluta, iar cu mâinile să aplaudăm elicopterul prezidenţial".
Altul pâra o colegă de cancelarie, care ar fi spus, în septembrie 1975:"Va trebui să învăţăm să înotăm pe spate fiindcă, dacă vin alte inundaţii, vom fi nevoiţi să facem pluta, iar cu mâinile să aplaudăm elicopterul prezidenţial".
Tot o profesoară face obiectul unui alt denunţ: "Permiteţi-mi să raportez, în legătură cu glumele tendenţioase, profesoara M.A. mai scapă din când în când câte o astfel de glumă. În ziua de 22.10.1976 i-a explicat profesorului de muzică: Cum cântă un surdo-mut melodia "M-am născut în România": îşi dă cu pumnii în cap".
Într-un alt document de arhivă citim: "S. informează că A. i-a recitat lui N. (care a râs) versurile:
Aş citi, dar n-am lumină
Aş pleca, dar n-am benzină
Aş mânca, dar n-am mâncare
Aş muri, n-am lumânare.
Bancurile erau vânate cu străşnicie de oamenii Securităţii. Informatorii le comunicau, solicitând în prealabil iertarea organului competent. Dar erau ascultate şi colportate chiar de securişti, între ei. Comedianul Mircea Crişan, după ce a rămas în străinătate, era ascultat la "Europa Liberă" şi bancurile lui erau imprimate de serviciile tehnice ale Securităţii. L-am întrebat, odată, pe Mircea Crişan dacă nu se teme de braţul lung al Securităţii. Mi-a răspuns zâmbind: "Nu fi prost,securiştii mă apără să nu mi se întâmple nimic rău, ei râd primii, li se pare că e vorba de şefii lor. Şi sunt satisfăcuţi."
Înaintea unor alegeri, Mircea Crişan a lansat bancul:
"Gata tovarăşi, acum avem dreptul de a vorbi, nu e ca pe vremea burghezo-moşierimii când toţi se căcau în capul nostru. Acum avem gură".
Spus la Europa Liberă , bancul a început să circule a doua zi în România.
Aş citi, dar n-am lumină
Aş pleca, dar n-am benzină
Aş mânca, dar n-am mâncare
Aş muri, n-am lumânare.
Bancurile erau vânate cu străşnicie de oamenii Securităţii. Informatorii le comunicau, solicitând în prealabil iertarea organului competent. Dar erau ascultate şi colportate chiar de securişti, între ei. Comedianul Mircea Crişan, după ce a rămas în străinătate, era ascultat la "Europa Liberă" şi bancurile lui erau imprimate de serviciile tehnice ale Securităţii. L-am întrebat, odată, pe Mircea Crişan dacă nu se teme de braţul lung al Securităţii. Mi-a răspuns zâmbind: "Nu fi prost,securiştii mă apără să nu mi se întâmple nimic rău, ei râd primii, li se pare că e vorba de şefii lor. Şi sunt satisfăcuţi."
Înaintea unor alegeri, Mircea Crişan a lansat bancul:
"Gata tovarăşi, acum avem dreptul de a vorbi, nu e ca pe vremea burghezo-moşierimii când toţi se căcau în capul nostru. Acum avem gură".
Spus la Europa Liberă , bancul a început să circule a doua zi în România.
Sau bancul cu Elena Ceauşescu care îi spune într-o zi marelui cârmaci: "Maiestate".
Ceauşescu, încurcat, îi zice: "Ei, lasă,Leano,nici chiar aşa."
Savanta îi răspunde: "Am vrut să întreb dacă mai e state pe care nu le-am vizitat?"
Savanta îi răspunde: "Am vrut să întreb dacă mai e state pe care nu le-am vizitat?"
Informările au curs o droaie. Arhivele Securităţii memorează sute şi mii de bancuri. Iată doar câteva:
Întrebat cu cine semănăm noi, comuniştii, un ţigan răspunde:
"Cu Adam şi Eva, pentru că şi ei umblau dezbrăcaţi.
"Un internat în Azilul de nebuni e întrebat:
- Dumneata de ce eşti internat?
- Am vrut să fug peste hotare.
- Pentru aşa ceva se stă la închisoare, nu la balamuc.
- Da, dar eu am vrut să fug în Uniunea Sovietică.
"- Tovarăşe, de ce ai propus la şedinţa de partid să fim ocupaţi de chinezi?
- Să vă spun sincer? Vă daţi seama cum e, ca să ajungă la noi câteva milioane de chinezi mărşăluind peste Uniunea Sovietică?
"Un cetăţean a spus că şeful Partidului este un mare idiot. Pentru aceasta a fost imediat arestat şi condamnat la 25 de ani şi trei luni de închisoare. Toată lumea se întreba de ce a fost condamnat la 25 de ani şi trei luni. S-a aflat că a primit trei luni pentru insulta adusă unui cetăţean al R.S.R. şi 25 de ani pentru divulgarea secretului de stat
"Nicolae Ceauşescu în vizită la Căminul Studenţesc. Studenţii, nemulţumiţi de cantină, cer să li se mărească îndemnizaţia. Se aprobă creşterea de la 10 lei la 12 lei pe zi. Urmează vizita la o puşcărie, unde deţinuţii sunt şi ei nemulţumiţi. Se aprobă creşterea îndemnizaţiei de la 5 lei la 50 de lei.
Ion Gheorghe Maurer e revoltat şi cere explicaţii. Atunci Ceauşescu îi zice:
- Taci mă, nu fi prost, că noi studenţi nu mai ajungem."
- Bulă, ce face tatăl tău?
- E activist de partid.
- Şi mama?
- Nici ea nu munceşte."
"Un internat în Azilul de nebuni e întrebat:
- Dumneata de ce eşti internat?
- Am vrut să fug peste hotare.
- Pentru aşa ceva se stă la închisoare, nu la balamuc.
- Da, dar eu am vrut să fug în Uniunea Sovietică.
"- Tovarăşe, de ce ai propus la şedinţa de partid să fim ocupaţi de chinezi?
- Să vă spun sincer? Vă daţi seama cum e, ca să ajungă la noi câteva milioane de chinezi mărşăluind peste Uniunea Sovietică?
"Un cetăţean a spus că şeful Partidului este un mare idiot. Pentru aceasta a fost imediat arestat şi condamnat la 25 de ani şi trei luni de închisoare. Toată lumea se întreba de ce a fost condamnat la 25 de ani şi trei luni. S-a aflat că a primit trei luni pentru insulta adusă unui cetăţean al R.S.R. şi 25 de ani pentru divulgarea secretului de stat
"Nicolae Ceauşescu în vizită la Căminul Studenţesc. Studenţii, nemulţumiţi de cantină, cer să li se mărească îndemnizaţia. Se aprobă creşterea de la 10 lei la 12 lei pe zi. Urmează vizita la o puşcărie, unde deţinuţii sunt şi ei nemulţumiţi. Se aprobă creşterea îndemnizaţiei de la 5 lei la 50 de lei.
Ion Gheorghe Maurer e revoltat şi cere explicaţii. Atunci Ceauşescu îi zice:
- Taci mă, nu fi prost, că noi studenţi nu mai ajungem."
- Bulă, ce face tatăl tău?
- E activist de partid.
- Şi mama?
- Nici ea nu munceşte."
Aceste anecdote şi multe, multe altele, au fost atent culese şi îndosariate de harnicii slujbaşi ai poliţiei politice. Nu pentru hazul lor, ci pentru potenţialul incriminator. Cei care le "raportau" aveau întotdeauna grijă să se "distanţeze" de asemenea atitudini "neprincipiale" şi să îşi arate limpede dezaprobarea. Tonul scorţos şi impersonal al notelor informative nu face decât să sporească efectul comic:
"Tot S. informează că acelaşi A. a povestit despre: Înmânarea tovarăşei Elena Ceauşescu a Premiului pentru cea mai bună agricultoare.
Pentru că a arat o ţară întreagă cu un singur bou".
Reclame din perioada ailaltă:
Vreţi să cuceriţi femeia? Folosiţi săpunul Cheia.
Moarte sigură cu cobra, Dar mai sigură cu Mobra.
Cu motoreta Carpaţi, staţi în cur şi reparaţi.
Nu mai fumaţi ţigări Kent, că vă lasă impotent.
Vreţi să deveniţi bărbaţi? Fumaţi doar ţigări Carpaţi.
Sifilisul de Constanţa, face tenul ca faianţa.
Până şi-mpăratul Nero, se spăla la cur cu Dero.
Pasta de dinţi Cristal, face dinţii ca de cal.
Dacă bei ţuică de prună, orice babă-ţi pare bună.
Mâncaţi coji de mere verzi, si-o s-ajungeţi somalezi.
Sutien de Cluj-Napoca, face ţâţele ca roca.
În clubul proprietarilor din Centrul Vechi și-au făcut loc în ultimii ani politicieni, cetățeni moldoveni conectați la lumea interlopă, foști demnitari români și afaceriști cu probleme penale. RISE Project și cotidianul Adevărul au indexat interesele, dar și problemele cluburilor din principalul pol al distracției din Capitală.
11 noiembrie 2015, Centrul Vechi. Într-un restaurant turcesc cinci oameni discută relaxat despre afaceri la masă. Paharele de vin alb sunt transpirate. „Ia spune, știi cumva dacă un englez poate cumpăra un teren în România?", întreabă unul dintre ei și aude scurt un „nu" răspicat. Răspunsul negativ l-a primit de la Sergiu Diacomatu, fostul vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. Diacomatu a fost un afacerist discret până când procurorii anticorupție l-au acuzat anul trecut în dosarul retrocedărilor, alături de Alina Bica, fosta șefă a DIICOT.
Sergiu Diacomatu, ieri la un pahar de vin în Centrul Vechi. Foto: Sergiu Brega/RISE Project.
Reporter: (…) Sunteți domnul Sergiu Diacomatu?
Sergiu Diacomatu: Da.
Reporter: Sunt jurnalist. Putem vorbi un minut?
Sergiu Diacomatu: De unde m-ați găsit așa?!
Reporter: Avem redacția aici, lângă, și eram la masă cu colegii.
Sergiu Diacomatu: (…) Am crezut că ești de la DNA.
Sergiu Diacomatu deține clubul The Tube din Centrul Vechi din Bucureși, împărțind afacerea cu Mugur Mihăescu, cunoscut publicului ca „Garcea" din serialul de comedie Vacanța Mare.
Clubul lor se află pe Lipscani, la subsolul unei clădiri moderne deținute de Alin Cocoș, fiul afaceristului Dorin Cocoș, ambii acuzați în dosarul retrocedărilor. Mihăescu și Diacomatu îi plătesc lui Cocoș jr. o chirie lunară de 7.500 de euro, dar susțin că habar nu au cine e proprietarul spațiului.
Alin Cocoș a fost cel care a semnat contractul de închiriere cu fratele lui Mugur Mihăescu.
La câteva sute de metri, pe strada Smârdan, Mugur Mihăescu gestionează pub-ul St. Patrick. Acesta este în portofoliul Irish Pub Concept SRL, prin care actorul mai deține și o cotă din magazinul Muzica. De pe urma lor, firmele lui Mihăescu au încasat în ultimii cinci ani peste cinci milioane de euro.
O lume mică Critic constant al clasei politice, Mugur Mihăescu a cotizat 75 de mii de lei la vistieria partidului lui Gabriel Oprea, UNPR, în 2012, un important an electoral.
Actorul este partener de afaceri și cu fiul lui Silviu Prigoană, candidat tot în 2012 la alegerile pentru Primăria Capitalei. Honorius Prigoană, asociatul direct al lui Mihăescu, a concurat și el din parteaPDL la un loc de deputat într-un colegiu din Capitală. Cei doi Prigoană au fost susținuți atunci de Elena Udrea, șefa PDL București, soția lui Dorin Cocoș la acel moment. Tot în 2012, Mugur Mihăescu a candidat ca independent la primăria sectorului 5, iar apoi s-a înscris în partidul lui Gabriel Oprea, fost partener de afaceri cu Dorin Cocoș.
Clubul Finnish închis, dar decorat pentru petrecerea de Halloween
Clauză împotriva incendiilor La capătul străzii Smârdan, mai precis la intersecția cu strada Șelari, funcționează un alt club – The Vintage. Clubul are o istorie comună cu vecinul Finnish, ambele deschise și în timpul săptămânii. Afacerile au fost fondate de gălățeanul Remus Vasile Nica. Acesta a fost asociat cu Nicolae Dobreanu, un alt om de afaceri activ in domeniul restaurantelor. Asocierea din Finnish s-a tranșat până nu demult, prin intermediul unui alt SRL și un offshore din Seychelles, al cărui reprezentat în România este libanezul Bilal Wehbe. Offshore-ul a deținut clubul, dar apoi a ieșit din afacere. La rîndul său, Bilal e un apropiat al grupării de afaceri condusă de Jihad El-Khalil, unul dintre cei mai mari traderi de grâne și proprietari de teren agricol din România, investigat pentru evaziune fiscală și spălare de bani. Restaurantele și barurile în care Nica a fost și este asociat au avut anul trecut încasări de peste 1 milion de euro. Cu toate acestea, două dintre afacerile conduse de el sunt executate de Fisc pentru restanțe la buget.
Fiscul susține că a început executarea silită a firmei care a împărțit cele două cluburi, dar și o o terasă și în curtea interioară a fostului hotel Concordia – clădirea istorică în care, acum 156 de ani, s-a hotărât alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Țării Românești.
Chiria pentru spațiul din hotelul Concordia este una mică, 1.000 de euro pe lună, dar proprietarii și-au luat măsuri de siguranță pentru că locul a ajuns o ruină: „(…) locatorul nu va fi responsabil pentru vătămarea nici unei persoane sau pentru pierderea sau prejudicierea vreunui bun (…) din orice cauză posibilă (cutremur, incendii, inundații, furt, întreruperea serviciilor publice de utilități)".
Bordello, un club care se umple și în timpul săptămânii
„Atac raider" la Bordello Tot pe strada Șelari se află cluburile Bordello și Mulanruj, cu proprietari comuni. Cele două cluburi suprapuse, la parter și etaj, au un istoric complicat. Un politician moldovean, Vasile Efros, anchetat pentru escrocherie la Chișinău, își revendică în instanță o parte din afacerea din Șelari. „Sunt co-proprietar în afacere", ne-a declarat ieri Efros, deși în actele firmei el apare că și-a cedat partea încă de acum doi ani. Instanța a anulat între timp mai multe dezicii ale asociaților din 2013, dar problema nu e rezolvată defintiv.
Efros e tranșant: „Da, a fost un atac raider. În lipsa mea, ceilalți asociați au votat ca eu să vând partea către o altă persoană. (…) Sunt printre principalii investitori de la începuturile clubului". Cei cu care se războiește în instanță suntIulian și Gheorghe Oprea, oameni de afaceri activi în industria restaurantelor din București. Cei doi nu au putut fi contactați până la publicarea materialului. Fiscul încearcă acum să recupereze datorii la bugetul de stat în valoare de aproape 300.000 lei de la cele două cluburi cu acționariat incert.
Moldoveanul Vasile Efros susține că este încă implicat în afacerea clubului Bordello's. Sursa: Facebook.
Avocat de profesie, Efros era căutat de Poliție în Moldova, în 2012, cu un an înainte ca politicianul să dispară din actele clubului bucureștean. Autoritățile moldovene îl acuzau că și-a înșelat mai mulți colegi de breaslă cu niște terenuri în Chișinău.
Despre acuzații, Efros a spus doar atât: "E o făcătură politică, un dosar politic!", prezentându-se ca membru fondator al Partidului Liberal Democrat din Moldova, formațiunea fostului premier Vlad Filat, arestat recent la Chișinău pentru corupție.
Afacerile lui Efros în România sunt însă mai vechi. În 2003, el a preluat o companie de la unul din membrii grupării Patron – una dintre cele mai importante organizații criminale din Republica Moldova, implicată în asasinate la comandă, trafic de arme și contrabandă cu țigări (Detalii, AICI și AICI).
Efros l-a împuternicit pe Furtună în 2003.
Efros a preluat atunci un SRL de la moldoveanul Radu Furtună, judecat într-un dosar de crimă organizată la București pentru contrabandă cu țigări, recuperări violente și colectarea de taxe de protecție. Furtună a fost trimis în judecată alături de liderul grupării Ion Gușan, cunoscut în lumea interlopă ca „Nicu Patron", dar și cu mai mulți locotenenți ai acestuia.
Efros susține însă că nu-l cunoaște pe Radu Furtună, deși l-a împuternicit în 2003 să se ocupe de activitatea firmei: „Am preluat afacerea pentru că voiam să aduc cărbune din Ucraina în România".
Clubul bancherilor Înapoi pe Smârdan. Anul trecut, bancherul Eleodor Mandreș a fost secretar de stat în Ministerul Finațelor timp de două săptămâni. În casa lui din București funcționează firma care operează clubulThe Bankers din strada Smârdan. Mandreș a fost și asociat în firmă, dar a ieșit oficial din afacere în urmă cu doi ani. El a mai reprezentat Ministerul Finanțelor în adunarea generală a acționarilor CEC Bank, activitate pentru care a fost primit peste 195.000 lei. În trecut, el a mai lucrat pentru băncile ING și Eximbank.
Recent, The Bankers s-a extins și în Dorobanți cu restaurantul Casa Nova by The Bankers.
Firma din casa fostului demnitar din Ministerul Finanțelor este executată silit de Fisc pentru datorii de aproape 10.000 de euro. Contactat telefonic, Mandreș ne-a precizat „Nu-mi explic de ce firma figurează ca având sediu social la adresa mea, eu am ieșit de mulți ani. Nu am alte comentarii"..
Secretul lui Tălmăcean Edmond Tălmăcean a schimbat cinci partide politice și multe instituții publice: fost consilier local, șef de cabinet al președintelui ANAF, adică la Fisc, consilier al ministrului de finanțe, membru în consiliile de administrație la Apele Române, Oil Terminal, Portul Constanța și o companie a CFR-ului. Cu toate acestea, Tălmăcean s-a făcut remarcat într-o emisiune televizată dansând pe muzica lui Michael Jackson. De patru ani, Tălmăcean deține clubul – restaurant „La Bonita" din strada Șelari, dar neagă acest lucru: „Doar clădirea în care funcționează afacerea e a mea. Dar pot să vă spun despre proprietari că au toate avizele".
Clădirea despre care spune Tălmăcean că este a lui mai are un club la subsol și un restaurant la etajele superioare
Edmond Tălmăcean. Sursa: Facebook
De fapt, Tălmăcean vorbește despre el însuși. Actele firmei care opereză restaurantul „La Bonita" îl listează ca fiind co-proprietar, deținând jumătate din afacere.
Edmond Tălmăcean a mai controlat și lanțul de restaurante Ancuța, intrat în incapacitate de plată în 2013, cu datorii în valoare de 580 de mii lei, din care un sfert restanțe la stat. În schimb, Tălmăcean a fost generos cu două din cele cinci partide politice la care a avut carnet de membru: a donat anul trecut peste 50 de mii de lei la PMP, partidul înființat de Elena Udrea, și a sponsorizat cu 75.000 de lei Partidul Democrat Liberal. Astăzi, Tălmăcean este membru în partidul lui Gabriel Oprea, la fel ca unul dintre partenerii său de afaceri Silviu Măndescu, și el fost consilier local la Primăria Sectorului 2.
Clubul lui Tălmăcean e printre puținele din Centrul Vechi care au rămas în picioare după tragedia de la Colectiv. Politicianul are o explicație simplă: „Ceilalți care au închis n-au autorizații".
Sponsor PDL Unul din cluburile spre care arată Tălmăcean că au închis peste noapte este Revenge. George Ghițuran, unul din cei patru asociați ai localului, a fost sponsor al PDL, în 2010, când democrat-liberalii erau la putere. Firma care a administrat clubul a fost radiată în acest an. Ghițuran și alți doi parteneri ai săi din Revenge mai sunt și patronii pub-urilor Oktoberfest din Centrul Vechi.
Pe ușile de la intrarea în clubul Revenge a rămas reclama "open for more"
Ghițuran se laudă în alte afaceri cu parteneri ca Niro Grup, controlată de de afaceristul Dumitru Nicu „Niro", judecat alături de Dorin Cocoș în dosarul de corupție al licențelor Microsoft, și PetromService, fosta companie a cupluluiLiviu Luca - Sorin Ovidiu Vîntu, ambii anchetați pentru delapidare și spălare de bani în dosarul companiei de servicii petroliere.
Avocații din afacerile juniorilor: Hrebenciuc și Cocoș Biutiful, un restaurant cochet de pe Gabroveni, are aceiași proprietari ca și cunoscutul lanț de cluburi Fratelli. De fapt, avocații Nicolae Mergeani și Victor Prodan, complicii lui Viorel și Andrei Hrebenciuc în dosarul celei mai mari retrocedări de pădure din România.
Firma care operează restaurantul, Twins Downtown SRL, îi numără ca asociați pe Nicolae Mergeani și pe un partener tradițional al său Daniel Caramihai, dar în istoricul firmei a figurat și Prodan. Procurorii anticorupție i-au sechestrat participația lui Mergeani din restaurantul Biutiful și cluburile Fratelli, ca măsură suplimentară pentru prejudiciul provocat statului prin implicarea lui în retrocedarea ilegală. DNA susține că tandemul Mergeani – Prodan s-au ocupat de offshore-ul cipriot prin intermediul căruia influentul lider PSD, Viorel Hrebenciuc, urma să primească ilegal 11 mii de hectare ca să urgenteze retrocedarea, folosindu-și influența politică (Detalii, AICI).
Patronii The Tube plătesc o chirie de 7500 de euro lui Alin Cocoș
Aceeași filieră offshore a avocaților Mergeani și Prodan a fost folosită și în afacerea imobiliară a lui Alin Cocoș de pe Lipscani. Adică exact clădirea la subsolul căreia funcționează clubul The Tube, controlat de Sergiu Diacomatu și Mugur Mihăescu.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Lasati un comentariu