LENEA...PRELUNGESTE VIATA!
LENEA...L-A FĂCUT PE OM ,NU MUNCA ,CUM SPUNEA ENGHELS.
> Asta DA,
>
> Lenea prelungește viața
>
> La 110 ani
> împliniţi recent, Reginald Dean, născut în
> Tunstall pe 4 noiembrie 1902,
> este cel mai bătrân bărbat din Marea Britanie.
> Trăieşte în Derbyshire din
> 1947, iar de-a lungul vieţii sale a fost martorul a
> două războaie
> mondiale, a fost preot în armata britanică şi
> învăţător timp de 10 ani,
> fiind căsătorit de 3
> ori.
>
>
>
> Rugat să-şi
> dezvăluie secretul longevităţii, seniorul a
> mărturisit
> candid: lenea!
>
> Mulţi au
> crezut că e doar o glumă, însă studii recente vin
> să demonstreze că un
> consum mic de energie poate să ne ajute să trăim
> mult şi
> bine.
>
>
>
> Persoanele
> care nu prea se înghesuie să muncească şi care au
> oroare de exerciţiile
> fizice bănuiau de multă vreme acest lucru, dar acum
> a fost confirmat de
> oamenii de ştiinţă: lenea
> prelungeşte
> viaţa!
>
>
>
> Cei care se
> trezesc în zori şi sunt agitaţi toată ziua îşi
> pregătesc din tinereţe
> mormântul, susţine dr. Peter Axt, expert în
> sănătate publică, citat de
> Daily Mail. El recomandă să lenevim jumătate din
> timpul nostru liber, în
> loc să ne căznim să mergem la sală ori să facem
> jogging.
>
>
>
> Dr. Peter Axt
> şi fiica sa, dr. Michaela
> Axt-Gadermann, au publicat o carte ("Bucuria Lenii: Cum
>
> s-o laşi mai moale şi să trăieşti mai mult")
> în care explică pe larg
> faptul că toţi oamenii posedă o cantitate limitată
> de "energie vitală" şi
> că viteza cu care este consumată, determină precis
> speranţa de viaţă a
> fiecărei persoane.
>
>
>
> Cei doi mai
> spun că activităţile care sunt mari consumatoare de
> energie, precum
> "trasul de fiare" într-o sală de forţă,
> accelerează îmbătrânirea şi fac
> organismul mai susceptibil la îmbolnăvire. "Un
> stil de viaţă mai relaxat
> este important pentru
> sănătate...
>
>
>
> Dacă ai o
> viaţă stresantă şi faci exerciţii fizice în
> exces, organismul produce
> hormoni care determină instalarea
> hipertensiunii", afirmă
> Axt-Gadermann.
>
>
>
> Ea a adăugat
> că una dintre diferentele-cheie între oamenii mai
> leneşi şi cei
> hiperactivi este că organismele mai active produc mai
> mulţi "radicali
> liberi" molecule instabile de oxigen despre care
> se crede că ar accelera
> îmbătrânirea.
>
>
>
> Mai mult,
> "lenea este, de asemenea, importantă pentru un
> sistem imunitar sănătos
> pentru că celulele specializate în apărarea
> organismului sunt mai
> puternice în condiţii de relaxare decât în
> situaţii de stres". Iar în
> timpul relaxării şi metabolismul este mai lent,
> producându-se mai puţini
> radicali liberi.
>
>
>
> Atât
> Axt-Gadermann, 34 de ani, cât şi tatăl său, în
> vârstă de 65 de ani, au
> fost alergători de cursă lungă (fond), ceea ce le
> permite să susţină că
> vorbesc în cunoştinţă de
> cauză.
>
>
>
> Totodată, ei
> afirmă că râsul este o alternativă mai
> sănătoasă decât alergarea sau
> exerciţiile fizice.
>
>
>
> În carte, cei
> doi cercetători mai spun că lenea este foarte bună
> şi pentru creier. Asta
> pentru că exerciţiile fizice sau stresul duc la
> producerea unui excedent
> de cortizol, un hormon care vatămă neuronii
> provocând pierderi de memorie
> şi senilitate
> prematură.
>
>
>
> "Lenea nu e
> nimic altceva decât o obişnuinţă de a te odihni
> înainte de a obosi" spunea
> Jules Renard. Iar butada, foarte reuşită, ar avea o
> mai mare
> aplicabilitate dacă societatea n-ar culpabiliza
> statul degeaba, fie
> el şi pe termen foarte scurt, întreţinând
> totodată un veritabil cult al
> muncii asidue şi al activităţii
> fizice.
>
>
>
> Nota Bene:
> Bătrânii noştrii spuneau despre o persoană
> leneşă: Ăsta trăieşte 100 de
> ani şi uite... s-a dovedit că aveau
> dreptate.
>
>
>
>
>
> Lenea ca factor de
> progres al
> omenirii
>
>
>
> Robert A.
> Heinlein,
> scriitor american de literatură științifico-fantastică, afirma că „progresul nu este
> realizat de
> către cei care se
> scoală devreme. Este realizat
> de oameni
> leneși care caută căi mai ușoare pentru a realiza
> ceva."
>
>
>
> Lenea în viziunea unui
> general de armată
>
> Helmuth Karl
> Bernhard Graf von Moltke (1800 – 1891) a
> fost un
> general prusac Șeful Statului Major
> General
> (Großer Generalstab) al armatei prusace
> și un mare strateg.
> Imediat după
> numirea în funcție, a trecut la reforme,
>
> între care și modul de instruire
> și promovare a
> ofițerilor.
>
>
> În acest scop, i-a
> evaluat după două
> criterii:
>
> gradul de
> inteligență (de la
> proști la
> inteligenți) și
>
>
>
> atitudinea
> față de
> muncă (de la
> leneși la
> harnici).
>
>
> În baza acestor
> criterii, au
> rezultat patru grupe / tipuri de ofițeri:
>
> A: prost și leneș
>
>
>
> B: inteligent
> și
> harnic
>
> C: prost și
> harnic
>
> D: inteligent
> și leneș
>
>
>
> Ofițerilor din categoria A,
> proști și leneși, le-a dat sarcini
> simple
> și repetitive.
> Aceștia nu mai puteau
> înainta în cariera
> militară. Este posibil ca
> într-o bună zi să le vină o idee bună, dar mai important, nu
> creează
> probleme.
>
> Moltke considera că
> ofițerii din categoria B,
> inteligenți și harnici, erau
> obsedați de micromanagement (se
> pierd
> în mărunțișuri) și, prin urmare, sunt
> lideri de
> slabă calitate. Era
> posibilă o promovare, dar nu
> până la nivel de
> ofițeri de Stat Major.
> Acești ofițeri dădeau
> certitudinea că ordinele vor fi
> îndeplinite la timp
> și întocmai, în toate
> detaliile.
>
> Ofițerii din categoria C,
> proști și harnici, erau
> considerați periculoși. Moltke afirma
> că aceștia ar trebui
> să fie
> supravegheați permanent, ceea ce
> este
> inacceptabil în armată. Deoarece ar fi putut crea
> probleme grave, greu de
> remediat, aceștia au fost
> scoși din armată.
>
>
> Ofițerii din categoria D,
> inteligenți și leneși, erau cei pe care
> Moltke
> îi considera cei mai
> potriviți pentru cele mai
> înalte funcții de comandă.
> Acești ofițeri erau suficient de
> inteligenți ca să știe ce trebuie
> făcut, dar și suficient de
> leneși, pentru a
> găsi cea mai ușoară și simplă cale de a atinge
> obiectivul
> cerut.
>
> Este adevărat că lenea
> singură nu
> este productivă. Ea trebuie combinată cu
> inteligența. Oamenii
> leneși și inteligenți au un avantaj
> în societate și sunt cei mai
> nimeriți pentru rolul de lider
> într-o
> organizație.
> Lenea în viziunea unui
> comunist
>
> O lucrare importantă
> care tratează
> subiectul este Le droit à
> la paresse:
> réfutation du droit au travail de
> 1848, scrisă de Paul Lafargue
> (1842 -
> 1911) în 1880 și tradusă pentru prima
> oară în română de Alexander Tendler,
> sub
> titlul Dreptul la
> lene.
>
> În esență, autorul
> arată că marii
> industriași / patroni
> consideră că lenea nu este
> bună,
> deoarece muncitorii
> leneși le scad (patronilor)
> posibilitatea
> de a se îmbogăți tot mai mult. De
> aceea, prin
> publicitate, aceștia conving masele sa
> cumpere mai
> mult, astfel că, pentru a
> cumpăra mai mult, muncitorii
> vor munci
> mai mult, în final
> ajungând să fie epuizați fizic și înglodați în
> datorii.
>
> Concluzia autorului este
>
> că, dacă am munci mai
> puțin fiecare
> dintre noi, am
> putea trăi
> toți mai bine,
> șomajul ar
> scădea
> – iar nivelul de
>
> viață al
> populației s-ar
> îmbunătăți. Dar nu ar mai
> câștiga atât de mult
> patronii.
>
>
> Lenea prelungește viața
>
> La 110 ani
> împliniţi recent, Reginald Dean, născut în
> Tunstall pe 4 noiembrie 1902,
> este cel mai bătrân bărbat din Marea Britanie.
> Trăieşte în Derbyshire din
> 1947, iar de-a lungul vieţii sale a fost martorul a
> două războaie
> mondiale, a fost preot în armata britanică şi
> învăţător timp de 10 ani,
> fiind căsătorit de 3
> ori.
>
>
>
> Rugat să-şi
> dezvăluie secretul longevităţii, seniorul a
> mărturisit
> candid: lenea!
>
> Mulţi au
> crezut că e doar o glumă, însă studii recente vin
> să demonstreze că un
> consum mic de energie poate să ne ajute să trăim
> mult şi
> bine.
>
>
>
> Persoanele
> care nu prea se înghesuie să muncească şi care au
> oroare de exerciţiile
> fizice bănuiau de multă vreme acest lucru, dar acum
> a fost confirmat de
> oamenii de ştiinţă: lenea
> prelungeşte
> viaţa!
>
>
>
> Cei care se
> trezesc în zori şi sunt agitaţi toată ziua îşi
> pregătesc din tinereţe
> mormântul, susţine dr. Peter Axt, expert în
> sănătate publică, citat de
> Daily Mail. El recomandă să lenevim jumătate din
> timpul nostru liber, în
> loc să ne căznim să mergem la sală ori să facem
> jogging.
>
>
>
> Dr. Peter Axt
> şi fiica sa, dr. Michaela
> Axt-Gadermann, au publicat o carte ("Bucuria Lenii: Cum
>
> s-o laşi mai moale şi să trăieşti mai mult")
> în care explică pe larg
> faptul că toţi oamenii posedă o cantitate limitată
> de "energie vitală" şi
> că viteza cu care este consumată, determină precis
> speranţa de viaţă a
> fiecărei persoane.
>
>
>
> Cei doi mai
> spun că activităţile care sunt mari consumatoare de
> energie, precum
> "trasul de fiare" într-o sală de forţă,
> accelerează îmbătrânirea şi fac
> organismul mai susceptibil la îmbolnăvire. "Un
> stil de viaţă mai relaxat
> este important pentru
> sănătate...
>
>
>
> Dacă ai o
> viaţă stresantă şi faci exerciţii fizice în
> exces, organismul produce
> hormoni care determină instalarea
> hipertensiunii", afirmă
> Axt-Gadermann.
>
>
>
> Ea a adăugat
> că una dintre diferentele-cheie între oamenii mai
> leneşi şi cei
> hiperactivi este că organismele mai active produc mai
> mulţi "radicali
> liberi" molecule instabile de oxigen despre care
> se crede că ar accelera
> îmbătrânirea.
>
>
>
> Mai mult,
> "lenea este, de asemenea, importantă pentru un
> sistem imunitar sănătos
> pentru că celulele specializate în apărarea
> organismului sunt mai
> puternice în condiţii de relaxare decât în
> situaţii de stres". Iar în
> timpul relaxării şi metabolismul este mai lent,
> producându-se mai puţini
> radicali liberi.
>
>
>
> Atât
> Axt-Gadermann, 34 de ani, cât şi tatăl său, în
> vârstă de 65 de ani, au
> fost alergători de cursă lungă (fond), ceea ce le
> permite să susţină că
> vorbesc în cunoştinţă de
> cauză.
>
>
>
> Totodată, ei
> afirmă că râsul este o alternativă mai
> sănătoasă decât alergarea sau
> exerciţiile fizice.
>
>
>
> În carte, cei
> doi cercetători mai spun că lenea este foarte bună
> şi pentru creier. Asta
> pentru că exerciţiile fizice sau stresul duc la
> producerea unui excedent
> de cortizol, un hormon care vatămă neuronii
> provocând pierderi de memorie
> şi senilitate
> prematură.
>
>
>
> "Lenea nu e
> nimic altceva decât o obişnuinţă de a te odihni
> înainte de a obosi" spunea
> Jules Renard. Iar butada, foarte reuşită, ar avea o
> mai mare
> aplicabilitate dacă societatea n-ar culpabiliza
> statul degeaba, fie
> el şi pe termen foarte scurt, întreţinând
> totodată un veritabil cult al
> muncii asidue şi al activităţii
> fizice.
>
>
>
> Nota Bene:
> Bătrânii noştrii spuneau despre o persoană
> leneşă: Ăsta trăieşte 100 de
> ani şi uite... s-a dovedit că aveau
> dreptate.
>
>
>
>
>
> Lenea ca factor de
> progres al
> omenirii
>
>
>
> Robert A.
> Heinlein,
> scriitor american de literatură științifico-fantastică, afirma că „progresul nu este
> realizat de
> către cei care se
> scoală devreme. Este realizat
> de oameni
> leneși care caută căi mai ușoare pentru a realiza
> ceva."
>
>
>
> Lenea în viziunea unui
> general de armată
>
> Helmuth Karl
> Bernhard Graf von Moltke (1800 – 1891) a
> fost un
> general prusac Șeful Statului Major
> General
> (Großer Generalstab) al armatei prusace
> și un mare strateg.
> Imediat după
> numirea în funcție, a trecut la reforme,
>
> între care și modul de instruire
> și promovare a
> ofițerilor.
>
>
> În acest scop, i-a
> evaluat după două
> criterii:
>
> gradul de
> inteligență (de la
> proști la
> inteligenți) și
>
>
>
> atitudinea
> față de
> muncă (de la
> leneși la
> harnici).
>
>
> În baza acestor
> criterii, au
> rezultat patru grupe / tipuri de ofițeri:
>
> A: prost și leneș
>
>
>
> B: inteligent
> și
> harnic
>
> C: prost și
> harnic
>
> D: inteligent
> și leneș
>
>
>
> Ofițerilor din categoria A,
> proști și leneși, le-a dat sarcini
> simple
> și repetitive.
> Aceștia nu mai puteau
> înainta în cariera
> militară. Este posibil ca
> într-o bună zi să le vină o idee bună, dar mai important, nu
> creează
> probleme.
>
> Moltke considera că
> ofițerii din categoria B,
> inteligenți și harnici, erau
> obsedați de micromanagement (se
> pierd
> în mărunțișuri) și, prin urmare, sunt
> lideri de
> slabă calitate. Era
> posibilă o promovare, dar nu
> până la nivel de
> ofițeri de Stat Major.
> Acești ofițeri dădeau
> certitudinea că ordinele vor fi
> îndeplinite la timp
> și întocmai, în toate
> detaliile.
>
> Ofițerii din categoria C,
> proști și harnici, erau
> considerați periculoși. Moltke afirma
> că aceștia ar trebui
> să fie
> supravegheați permanent, ceea ce
> este
> inacceptabil în armată. Deoarece ar fi putut crea
> probleme grave, greu de
> remediat, aceștia au fost
> scoși din armată.
>
>
> Ofițerii din categoria D,
> inteligenți și leneși, erau cei pe care
> Moltke
> îi considera cei mai
> potriviți pentru cele mai
> înalte funcții de comandă.
> Acești ofițeri erau suficient de
> inteligenți ca să știe ce trebuie
> făcut, dar și suficient de
> leneși, pentru a
> găsi cea mai ușoară și simplă cale de a atinge
> obiectivul
> cerut.
>
> Este adevărat că lenea
> singură nu
> este productivă. Ea trebuie combinată cu
> inteligența. Oamenii
> leneși și inteligenți au un avantaj
> în societate și sunt cei mai
> nimeriți pentru rolul de lider
> într-o
> organizație.
> Lenea în viziunea unui
> comunist
>
> O lucrare importantă
> care tratează
> subiectul este Le droit à
> la paresse:
> réfutation du droit au travail de
> 1848, scrisă de Paul Lafargue
> (1842 -
> 1911) în 1880 și tradusă pentru prima
> oară în română de Alexander Tendler,
> sub
> titlul Dreptul la
> lene.
>
> În esență, autorul
> arată că marii
> industriași / patroni
> consideră că lenea nu este
> bună,
> deoarece muncitorii
> leneși le scad (patronilor)
> posibilitatea
> de a se îmbogăți tot mai mult. De
> aceea, prin
> publicitate, aceștia conving masele sa
> cumpere mai
> mult, astfel că, pentru a
> cumpăra mai mult, muncitorii
> vor munci
> mai mult, în final
> ajungând să fie epuizați fizic și înglodați în
> datorii.
>
> Concluzia autorului este
>
> că, dacă am munci mai
> puțin fiecare
> dintre noi, am
> putea trăi
> toți mai bine,
> șomajul ar
> scădea
> – iar nivelul de
>
> viață al
> populației s-ar
> îmbunătăți. Dar nu ar mai
> câștiga atât de mult
> patronii.
>
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Lasati un comentariu