LENEA...PRELUNGESTE VIATA!

LENEA...L-A FĂCUT PE OM ,NU MUNCA ,CUM SPUNEA ENGHELS. 






    


> Asta DA, 
>       
>      Lenea prelungește viața
>        
>      La 110 ani
>      împliniţi recent, Reginald Dean, născut în
> Tunstall pe 4 noiembrie 1902,
>      este cel mai bătrân bărbat din Marea Britanie.
> Trăieşte în Derbyshire din
>      1947, iar de-a lungul vieţii sale a fost martorul a
> două războaie
>      mondiale, a fost preot în armata britanică şi
> învăţător timp de 10 ani,
>      fiind căsătorit de 3
> ori.
>     
>       
>     
>      Rugat să-şi
>      dezvăluie secretul longevităţii, seniorul a
> mărturisit
>      candid: lenea!
>     
>      Mulţi au
>      crezut că e doar o glumă, însă studii recente vin
> să demonstreze că un
>      consum mic de energie poate să ne ajute să trăim
> mult şi
>      bine.
>     
>       
>     
>      Persoanele
>      care nu prea se înghesuie să muncească şi care au
> oroare de exerciţiile
>      fizice bănuiau de multă vreme acest lucru, dar acum
> a fost confirmat de
>      oamenii de ştiinţă: lenea
>      prelungeşte
> viaţa!
>     
>       
>     
>      Cei care se
>      trezesc în zori şi sunt agitaţi toată ziua îşi
> pregătesc din tinereţe
>      mormântul, susţine dr. Peter Axt, expert în
> sănătate publică, citat de
>      Daily Mail. El recomandă să lenevim jumătate din
> timpul nostru liber, în
>      loc să ne căznim să mergem la sală ori să facem
>      jogging.
>     
>       
>     
>      Dr. Peter Axt
>      şi fiica sa, dr. Michaela
> Axt-Gadermann, au publicat o carte ("Bucuria Lenii: Cum
>
>      s-o laşi mai moale şi să trăieşti mai mult")
> în care explică pe larg
>      faptul că toţi oamenii posedă o cantitate limitată
> de "energie vitală" şi
>      că viteza cu care este consumată, determină precis
> speranţa de viaţă a
>      fiecărei persoane.
>     
>       
>     
>      Cei doi mai
>      spun că activităţile care sunt mari consumatoare de
> energie, precum
>      "trasul de fiare" într-o sală de forţă,
> accelerează îmbătrânirea şi fac
>      organismul mai susceptibil la îmbolnăvire. "Un
> stil de viaţă mai relaxat
>      este important pentru
> sănătate...
>     
>       
>     
>      Dacă ai o
>      viaţă stresantă şi faci exerciţii fizice în
> exces, organismul produce
>      hormoni care determină instalarea
> hipertensiunii", afirmă
>      Axt-Gadermann.
>     
>       
>     
>      Ea a adăugat
>      că una dintre diferentele-cheie între oamenii mai
> leneşi şi cei
>      hiperactivi este că organismele mai active produc mai
> mulţi "radicali
>      liberi" molecule instabile de oxigen despre care
> se crede că ar accelera
>      îmbătrânirea.
>     
>       
>     
>      Mai mult,
>      "lenea este, de asemenea, importantă pentru un
> sistem imunitar sănătos
>      pentru că celulele specializate în apărarea
> organismului sunt mai
>      puternice în condiţii de relaxare decât în
> situaţii de stres". Iar în
>      timpul relaxării şi metabolismul este mai lent,
> producându-se mai puţini
>      radicali liberi.
>     
>       
>     
>      Atât
>      Axt-Gadermann, 34 de ani, cât şi tatăl său, în
> vârstă de 65 de ani, au
>      fost alergători de cursă lungă (fond), ceea ce le
> permite să susţină că
>      vorbesc în cunoştinţă de
> cauză.
>     
>       
>     
>      Totodată, ei
>      afirmă că râsul este o alternativă mai
> sănătoasă decât alergarea sau
>      exerciţiile fizice.
>     
>       
>     
>      În carte, cei
>      doi cercetători mai spun că lenea este foarte bună
> şi pentru creier. Asta
>      pentru că exerciţiile fizice sau stresul duc la
> producerea unui excedent
>      de cortizol, un hormon care vatămă neuronii
> provocând pierderi de memorie
>      şi senilitate
> prematură.
>     
>       
>     
>      "Lenea nu e
>      nimic altceva decât o obişnuinţă de a te odihni
> înainte de a obosi" spunea
>      Jules Renard. Iar butada, foarte reuşită, ar avea o
> mai mare
>      aplicabilitate dacă societatea n-ar culpabiliza
> statul degeaba, fie
>      el şi pe termen foarte scurt, întreţinând
> totodată un veritabil cult al
>      muncii asidue şi al activităţii
> fizice.
>     
>       
>     
>      Nota Bene:
>      Bătrânii noştrii spuneau despre o persoană
> leneşă: Ăsta trăieşte 100 de
>      ani şi uite... s-a dovedit că aveau
>      dreptate.
>     
>       
>     
>       
>     
>      Lenea ca factor de
>      progres al
> omenirii
>     
>       
>     
>      Robert A.
>      Heinlein,
>      scriitor american de literatură științifico-fantastică, afirma că „progresul nu este
> realizat de
>      către cei care se
> scoală devreme. Este realizat
> de oameni
>      leneși care caută căi mai ușoare pentru a realiza
>      ceva."
>     
>       
>     
>      Lenea în viziunea unui
>      general de armată
>     
>      Helmuth Karl
>      Bernhard Graf von Moltke (1800 – 1891) a
> fost un
>      general prusac Șeful Statului Major
> General
>      (Großer Generalstab) al armatei prusace
> și un mare strateg.
> Imediat după
>      numirea în funcție, a trecut la reforme,
>
>      între care și modul de instruire
> și promovare a
> ofițerilor.
>
>     
>      În acest scop, i-a
> evaluat după două
>      criterii:
>     
>        gradul de
>        inteligență (de la
> proști la
> inteligenți) și
>
>
>     
>        atitudinea
> față de
> muncă (de la
> leneși la
> harnici).
>       
>     
>      În baza acestor
> criterii, au
>      rezultat patru grupe / tipuri de ofițeri:
>     
>        A: prost și leneș
>
>
>     
>        B: inteligent
> și
>      harnic
>     
>        C: prost și
>      harnic
>     
>        D: inteligent
> și leneș
>
>
>     
>      Ofițerilor din categoria A,
>      proști și leneși, le-a dat sarcini
> simple
>      și repetitive.
> Aceștia nu mai puteau
> înainta în cariera
> militară. Este posibil ca
> într-o bună zi să le vină o idee bună, dar mai important, nu
>      creează
>      probleme.
>     
>      Moltke considera că
> ofițerii din categoria B,
>      inteligenți și harnici, erau
> obsedați de micromanagement (se
> pierd
>      în mărunțișuri) și, prin urmare, sunt
> lideri de
>      slabă calitate. Era
> posibilă o promovare, dar nu
> până la nivel de
> ofițeri de Stat Major.
> Acești ofițeri dădeau
>  certitudinea că ordinele vor fi
> îndeplinite la timp
> și întocmai, în toate
>      detaliile.
>     
>      Ofițerii din categoria C,
>      proști și harnici, erau
>      considerați periculoși. Moltke afirma
> că aceștia ar trebui
> să fie
> supravegheați permanent, ceea ce
> este
>      inacceptabil în armată. Deoarece ar fi putut crea
> probleme grave, greu de
>      remediat, aceștia au fost
> scoși din armată.
>
>     
>      Ofițerii din categoria D,
>      inteligenți și leneși, erau cei pe care
> Moltke
>      îi considera cei mai
>      potriviți pentru cele mai
> înalte funcții de comandă.
> Acești ofițeri erau suficient de
>      inteligenți ca să știe ce trebuie
> făcut, dar și suficient de
> leneși, pentru a
> găsi cea mai ușoară și simplă cale de a atinge
> obiectivul
>      cerut.
>     
>      Este adevărat că lenea
> singură nu
>      este productivă. Ea trebuie combinată cu
> inteligența. Oamenii
> leneși și inteligenți au un avantaj
> în societate și sunt cei mai
> nimeriți pentru rolul de lider
> într-o
>  organizație.
>      Lenea în viziunea unui
>      comunist
>     
>      O lucrare importantă
> care tratează
>      subiectul este Le droit à
> la paresse:
>      réfutation du droit au travail de
> 1848, scrisă de Paul Lafargue
> (1842 -
>      1911) în 1880 și tradusă pentru prima
> oară în română de Alexander Tendler,
> sub
>      titlul Dreptul la
> lene.
>     
>      În esență, autorul
> arată că marii
> industriași / patroni
> consideră că lenea nu este
> bună,
>  deoarece muncitorii
>      leneși le scad (patronilor)
> posibilitatea
>      de a se îmbogăți tot mai mult. De
> aceea, prin
>      publicitate, aceștia conving masele sa
> cumpere mai
>      mult, astfel că, pentru a
> cumpăra mai mult, muncitorii
> vor munci
>      mai mult, în final
> ajungând să fie epuizați fizic și înglodați în
>      datorii.
>     
>      Concluzia autorului este
>
>      că, dacă am munci mai
>      puțin fiecare
> dintre noi, am
>      putea trăi
>      toți mai bine,
>      șomajul ar
>      scădea
>      – iar nivelul de
>
>      viață al
>      populației s-ar
>      îmbunătăți. Dar nu ar mai
> câștiga atât de mult
>      patronii.
>

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Suleyman Magnificul toate episoadele online traduse

O BAUTURA CARE DESFUNDA ARTERELE SI PROTEJEAZA IMPOTRIVA BOLILOR DE INIMA!

Cele mai sexi romance din anii 60-70-80