RevenueHits

Breaking News
Loading...
duminică, 28 august 2016

R(r)omania… de la Rio(!

10:24



R(r)omania… de la Rio!
Inevitabilul s-a produs. Pe plan internațional, România a fost scrisă cu doi de „rr", adică „Rromania" pe site-urile oficiale ale Olimpiadei de la Rio din Brazilia. Era o chestiune de timp ca țara noastră să fie intenționat confundată ca țara „comunității rroma", încă de la începutul anilor 90, când s-a hotărât din afară, de către fundații internaționale, cu implicarea guvernului Mugur Isărescu și a lui Petre Roman. De ce credeți că s-a insistat pentru ca țiganii din România să nu se mai numească oficial cu denumirea istorică, de țigan, ci cu cea de rroma? Tocmai pentru a se crea confuzia dintre România, ca țară locuită de „comunitatea rromă"? Pentru această confuzie impusă intenționat la sfârșitul anilor 90 nu a plătit penal încă nimeni. Dacă, jurnalist fiind, scrii țigan în loc de „rromani" ești imediat asaltat de chitanțierul CNCD, care are grijă să amendeze patrioții români, cercetarea și bunul simț, că faci discriminare. Așa că, nu cred în gafa Federației Internaționale de Scrimă, care a scris pe site-ul oficial „Rromania" în loc de România, că a câștigat medalia de aur împotriva echipei olimpice a Chinei, ci a fost o acțiune intenționată de obișnuire opiniei publice, că România este țara locuită de „comunitatea rroma", pentru a se desăvârși ce s-a început în anii 90, când s-a impus în conștiința europeană și a lumii confuzia intenționată dintre român și „rroma".
În 2010, jurnalistul Victor Roncea a scris un text interesant și exhaustiv despre cum s-a ajuns la această confuzie intenționată pentru a se confunda poporul român cu țiganii, botezați obligatoriu în actele oficiale, ca „rrom", deși denumirea de țigan nu e peiorativă, ci doar istorică și folosită de toate popoarele europene: „Introducerea cuvântului rom/rrom în loc de ţigan şi crearea ambiguităţii lexicale – mai ales la nivel internaţional – roma/român şi romanes/româneşte, cu o concluzie „firească" – România egal ţara romilor, a fost aplicată românilor imediat după 1990, în cadrul unui program complex dezvoltat de Fundaţia Sörös, cu sprijinul unor membri trecători ai Guvernelor de la Bucureşti. O primă dispută a fost legată de cuvântul „romi" – cu un singur „r" -, românii fiind prostiţi apoi că acesta va fi înlocuit cu „rromi", o altă formulă care doar a sporit debandada lexicală. Este de amintit că în anii 1995 limba cu care Sörös vroia să înlocuiască oficial ţigăneasca primise numele de „romalli", formă care nici nu se putea declina şi care a fost înlocuită ulterior cu „romani" şi varianta „rromani". Apoi, pentru a se apropia de scopurile reale, a fost inventat numele de „romanes". Confuzia este generală, inclusiv la nivelele academice şi, mai ales, ale autorităţilor din ţările afectate de valul de imigraţie şi/sau infracţionalitate ţigănească: rom/roma/român cu limba romanes/româneşte, comunitatea Romă cu ţara … România. Apoi, cu concursul direct al lui Petre Roman, pe atunci ministru de Externe, s-a realizat oficializarea în cadrul instituţiilor de stat a denumirilor rom/rrom/român, cu titlu obligatoriu, deşi la nivel european avem doar simple recomandări în acest sens, venite din partea Consiliului Europei şi nu a Uniunii Europene. În acelaşi timp, confuzia rom-român pe plan european a dus până la situaţii ridicole. Astfel, o delegaţie oficială a fost împiedicată să intre într-un stat UE, înainte de aderare, pentru că pe paşaport prescurtarea ţării noastre era ROM. Acest fapt l-a determinat în 2002 pe secretarul de stat în Ministerul Culturii şi Cultelor de la acea dată, Ion Antonescu, să solicite primului-ministru schimbarea prescurtării, cel puţin în paşapoartele noastre, ceea ce s-a şi îndeplinit, de atunci aceasta fiind ROU, pe criteriul apartenenţei la spaţiul francofonic. Însă acest lucru nu se poate realiza în toate domeniile. În multe alte nomenclatoare străine prescurtarea fiind şi azi aceeaşi: ROM".
Pentru a se evita aceste confuzii dintre români și „rromani", dintre România și „Rromania" la concursurile sportive internaționale și în media internațională ar trebui ca să se revină printr-un act oficial al guvernului și prin voința jurnalistică la denumirea istorică, onorabilă și de tradiție culturală seculară, de țigan. Păstrarea actualei denumiri obligatorii de „rroma", impuse în anii 90, poate creea confuzii, care duc la schimbarea identității naționale românești, în ochii opiniei publice: în țara populației „rromani". Pentru că România este făcută de presa internațională „Rromania", iar românii ca „rromani", nu răspunde nimeni dintre cei care au condus bezmetic țara de 27 de ani, pentru că au subminat identitatea românilor, fapt care ține de siguranța națională, iar oficialii vinovați trebuie cercetați penal de către DIICOT.


Cum se formeaza caracterul la români?

Prin educatie ?!
 
1. Prima poezioara pe care o invatam este... "Catelus cu parul cret"... care ne invata: "Fura rata din cotet / Si se jura ca nu fura..."
 
2. A doua poezie semnificativa pe care o invatam este...     "Miorita"... care ne invata ca doi români invidiosi se asociaza si-l omoara pe al treilea care era cel mai productiv in domeniul lor de activitate...
 
3. A treia poezie semnificativa pe care o invatam este...    l"Luceafarul"...  care ne invatza ca tanara romanca de maritat il aduce pe geniul român in pragul sacrificiului suprem dar il prefera pe un viclean baiat din flori si de pripas...

                  
 
Si ne mai miram... ?
Ca dupa atata educatie, cantam:   "Marie si Marioara, ia un par si ma omoara..." ?!!
 
















0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Lasati un comentariu

 
Toggle Footer