Fapte celebre cu oameni celebri

Rânduri memorabile



Se povestește despre Ampere că era un savant distrat. Într-o zi,
plecând de acasă, a lipit pe ușă un bileţel:

„Domnilor, Ampere nu-i acasă, veniţi diseară”.

Peste un timp, Ampere s-a întors acasă, dar, văzând bileţelul pe uşă,
l-a citit şi a plecat din nou. A revenit de-abia seara.



În carnetele sale, Leonardo da Vinci şi-a notat, alături de numeroase
schiţe, studii, informaţii, şi unele anecdote spuse prietenilor. Iată
una dintre ele:

Un pictor care avea nişte copii foarte urâţi, fiind întrebat cum e cu
putinţă ca el, care a pictat tablouri atât de frumoase, are astfel de
copii, a raspus că:

„Tablourile le-am pictat ziua, în timp ce pe copii i-am făcut noaptea!”


Mark Twain spunea: – Îl invidiez pe Adam, pentru că atunci când spunea
o vorbă de duh ştia că n-a mai spus-o nimeni înaintea lui!



Scriitorul german Detlev von Liliencron i-a spus unuia care-şi dădea
veşnic aere cu strămoşii lui:
–Dumneavoastră îmi amintiţi de cartofi!
–Cum aşa? Nu înţeleg…
– Şi la cartofi partea cea mai bună se află sub pământ!



Pablo Picasso se afla la Paris când oraşul a fost ocupat de trupele naziste.

Ofiţerii germani îl vizitau des, iar el îi primea destul de rece. La
plecare le dădea cadou o reproducere a renumitei lucrări care înfăţişa
distrugerea oraşului Guernica de către piloţii germani.
Pictorul rostea doar un sigur cuvânt: „souvenir”.

- E opera dumneavoastră? l-a întrebat unul dintre ofiţeri.

- Oh, nu, l-a lămurit Picasso, a dumneavoastră!



Omul politic englez Neville Chamberlain nu se despărţea niciodată de
umbrela sa. Într-o zi însă o uită acasă. Când coborî din trenul care-l
ducea la Londra, fu cât pe ce să ia umbrela unui călător.
Necunoscându-l, acesta l-a apostrofat tăios. Chamberlain îşi ceru
scuze şi, pentru a evita repetarea unui asemenea incident, cumpără în
ziua aceea… trei umbrele.

Pe când se întorcea cu trenul spre casă, nimeri din nou în acelaşi
compartiment cu călătorul de dimineaţă. Văzând umbrelele, acesta
spuse:

- Văd că azi ţi-a mers bine!



La scurtă vreme după ce îşi lăsase mustaţă, Sir Winston Churchill a
fost invitat la un dineu.

- Domnule, i s-a adresat o doamnă care stătea lângă el, ţin să te
anunţ că nu-mi pasă cât negru sub unghie, nici de politica şi nici de
mustaţa dumitale.

- Fiţi fără nici o grijă, doamnă, i-a răspuns Churchill, n-aveţi nici
o şansă să ajungeţi vreodată în contact nici cu una, nici cu cealaltă!



Voltaire a fost întrebat în ce relaţii se află cu Dumnezeu. Filozoful
şi-a formulat răspunsul astfel:
– Ne salutăm, dar nu stăm de vorbă!



Una din cele mai galante declaraţii de dragoste este aceea pe care
ducele de Villa Mediona a făcut-o reginei Elisabeta. Aceasta i-a cerut
să-i trimită portretul iubitei lui.

Ducele i-a trimis… o oglindă!



Un pirat a fost adus în faţa lui Alexandru cel Mare, supranumit şi
Cuceritorul, pentru a fi judecat pentru faptele sale.

- De ce eşti pirat? l-a întrebat Alexandru.

- Fiindcă nu am decât o singură corabie, a răspuns piratul.

- Şi dacă ai avea mai multe, n-ai mai fi pirat? îl întreabă ilustrul
conducător, mirat de răspuns.

- Fireşte. Cu o flotă întreagă aş fi un… cuceritor!