10 minute de râs echivalează cu două ore de somn
10 minute de râs echivalează cu două ore de somn
Platon spunea: "Până şi zeilor le plac glumele".
În Coran se spune: "Cel care îşi face prietenul să râdă merită să se ducă în Rai". Iar începând cu secolul al XIV-lea, chiar şi comunitatea medicală recunoaşte puterea vindecătoare a râsului.
Cercetarea intensa asupra "terapiei prin râs" a început în momentul în care Norman Cousins a publicat un articol în Jurnalul englez de medicină în 1976. În 1979 acest articol a devenit primul capitol al cărţii Anatomia bolii, în care menţiona că în 1964 a fost diagnosticat cu boala spondylitis (inflamaţia acută a şirei spinării), cu şanse 1 la 500 de recuperare.
Realizând faptul că gândurile negative şi atitudinea negativă pot duce la boală, el şi-a dat seama că atitudinea pozitivă poate avea efect contrar. Aşa că a plecat din spital şi a stat într-un hotel unde a luat doze mari de vitamina C şi s-a uitat permanent la comedii şi emisiuni umoristice, inclusiv gen Camera ascunsă. A aflat că 10 minute de râs echivalează cu 2 ore de somn fără dureri.
Prin asta a dovedit că râsul este cel mai bun medicament şi a demonstrat relaţia dintre trup şi suflet.
William Fry, profesor de psihiatrie la Universitatea Stanford, subliniază că un copil la grădiniţă râde în medie de 300 ori pe zi. La vârstă adultă, media scade la 17 ori pe zi. De unde această diferenţă? Luăm viaţa prea în serios? Nu ar fi cumva timpul să învăţăm să ne relaxăm? Cărţile de dezvoltare personală spun să nu încetăm să râdem pentru că îmbătrânim, ci îmbătrânim pentru că încetăm să râdem.
Cele cinci simţuri ale noastre nu sunt suficiente pentru o viaţă ideală. Trebuie să ne folosim cel de-al şaselea simţ: simţul umorului. Umorul nu se referă numai la a spune glume, ci este un mod de a vedea viaţa. Putem râde de greşelile şi suferinţa noastră. Şi putem fi sinceri în legatură cu viaţa noastră fără a o lua prea în serios.
Beneficiile râsului sunt nenumărate. De aceea ar fi extraordinar să facem eforturi să râdem pe parcursul zilei.Şi desigur, să râdem cu oamenii, nu de oameni.Să râdem de ce fac oamenii, nu de ce sunt ei. Să râdem nu numai ca să ne uşurăm greutăţile noastre, ci să-i ajutăm şi pe cei din jur să treacă mai uşor peste greutăţi.Beneficiile râsului
1. Când râzi de tine, îi dezarmezi pe cei care vor să râdă de tine şi eviţi posibile confruntări.
2. Râsul dizolva tensiunile, stresul, anxietatea, iritaţia, mânia şi depresia. După o repriză de râs, experimentăm o stare de bine extraordinară. Şi să ne aducem aminte un lucru: dacă nu poţi să râzi pe seama unui lucru, nu poţi trăi cu acel lucru în viaţa ta.
3. Cercetarile medicale au demonstrat că râsul întăreşte sistemul imunitar. Studiul comportamentului şi al felului în care creierul afectează sistemul imunitar se numeşte psihoneuroimunologie. Deşi încă la început, această ramură a medicinei începe să câştige teren în încercările de a înţelege relaţia dintre minte şi corp.
4. Râsul reduce durerea prin eliberare de endorfine, care sunt mai puternice decât cantitatea echivalentă de morfină.
5. Umorul ajută la integrarea celor două emisfere ale creierului: emisfera stângă este folosită pentru descifrarea bancului, iar emisfera dreaptă interpretează dacă bancul a fost sau nu amuzant.
6. Râsul adaugă savoare vieţii.
7. Simţul umorului atrage după sine mai multă productivitate, mai multă comunicare şi un joc de echipă mult mai eficient.
8. Tuturor ne plac persoanele care ne fac să râdem. Cu cât împărtăşeşti mai mult din simţul umorului, cu atât vei avea mai mulţi prieteni.
9. Umorul este echilibrul pentru momentele când trecem prin greutăţi.
10. Râsul este echivalent cu exerciţiile fizice (în cantitate mică). E ca un masaj al tuturor organelor corpului.
11. Simţul umorului te ajuta să accepţi inevitabilul, să faci faţă provocărilor şi să ieşi din orice situaţie zâmbind.
Ziua în care nu ai râs este o zi pierdută. Nu aştepta să te îmbolnăveşti ca să practici terapia prin râs! Începe astăzi prin a te uita la comedii, prin a citi cărţi amuzante şi prin a schimba glume cu membrii familiei, prietenii sau colegii.
Cornel Motronea
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Lasati un comentariu