AICI SUNT BANII DUMNEAVOASTRĂ. !!!!!!!! ( ASA NE TREBUIE )

Bravo lor, tuturor din acest mail! Daca si-au facut legi pentru ei, nu pentru popor!! Asa ne trebuie!

Despre costul unui minut de interceptari, au mai fost stiri. Aici este totul detaliat. De asemenea, si despre celelalte subiecte tratate in presa (concentrate in acest mail) s-a vorbit/publicat!

1. Aceste actiuni tin de Siguranta Nationala - cel putin teoretic.

Costurile sunt importante, dar mult mai relevant este rezultatul: cati ticalosi au fost prinsi si pedepsiti de justitie in urma acestor interceptari?

Astfel, am vorbi despre eficienta acestui gen de actiuni.

Iar daca nu au fost eficiente astfel de actiuni, sa vedem cine si cate astfel de interceptari a solicitat, justificarea lor si ce se va impune daca se constata neprofesionalism.

In rest, este vorba doar despre lauda de sine a lu' ginerica al natiunii - c-asa-i la moda acum, fastul national la evenimente private!

2. Amețitoare indemnizații la I.C.C.J.

3. Cea mai mare pensie, în Argeș.

PRAPADUL INTERCEPTARILOR – Ascultarea celor 6 milioane de romani in perioada 2005-2016 ne-a costat 141 miliarde euro. Lumea Justitiei prezinta in premiera documentul din care rezulta costul exact al minutului de interceptare telefonica: 2,57 lei. Adica 780 euro pe zi. O zi de filaj costa 7.536 lei. Parchetele si SRI au tocat pe interceptari mai mult decat pretinsele prejudicii din dosare (Documente)

Marţi, 5 februarie 2019 17:09 | Scris de George TARATA | | |

Dezvaluiri - Anchete

Pare de necrezut la prima vedere, dar este adevarat! Parchetele si SRI au cheltuit peste 141 de miliarde de euro pentru interceptarea celor 6 milioane de romani, ascultati conform lui Claudiu Manda, in perioada 2005-2016. Adica mai mult decat prejudiciile acuzate in dosare de parchete si SRI. Suma este extrem de simplu de calculat si se bazeaza chiar pe costurile inaintate de DNA, stabilite la pretul de 2,57 lei pe minut de interceptare, costuri mentionate in documente pe care Lumea Justitiei le prezinta in exclusivitate.

In 2018, senatorul Claudiu Manda, presedintele Comisiei de control a activitatii SRI, dezvaluia un lucru incredibil. Si anume ca 6 milioane de romani ar fi fost interceptati in perioada 2005-2016, ani in care SRI a fost condus de cuplul format din George Maior (foto stanga) si Florian Coldea (foto dreapta).

"Totalul acestor acte de autorizare si supraveghere in 2005-2016 inseamna 311.000 de mandate. In contextul in care pe un mandat de supraveghere putem sa ne gandim ca vorbim de o medie de 20 de persoane sau posturi interceptate, putem sa gandim ca au fost mai mult de 6 milioane de persoane interceptate", sustinea Claudiu Manda. Tocmai de cifra inaintata de senatorul Manda vom tine cont in dezvaluirile pe care le vom face in cele ce urmeaza.

2,57 lei minutul de interceptari, 314 lei ora de filaj

Asa cum mentionam inca de la inceputul articolului, costul unui minut de interceptare este de 2,57 lei. Reiese chiar dintr-un document oficial al DNA. Este vorba despre o adresa semnata de seful DNA Brasov Cornel David Deca in dosarul in care vizati sunt jurnalistul Dan Andronic, omul de afaceri Remus Truica, miliardarii israelieni Tal Silberstein si Benyamin Steinmetz, Paul de Romania, avocatul Robert Rosu si altii. La cererea Curtii de Apel Brasov, procurorul Cornel David Deca a detaliat costurile interceptarilor realizate si a operatiunilor de filaj. In acest sens, seful DNA Brasov Cornel David Deca a inaintat un cost de 2,57 lei/minut in cazul interceptarilor si inregistrarilor convorbirilor telefonice, si de 314 lei pe ora in cazul supravegherii operative.

Asadar, avem doua elemente:

- costul de 2,57 lei/minut in cazul interceptarilor si inregistrarilor convorbirilor;

- cifra de 6 milioane de romani ascultati timp de 12 ani, in perioada 2005-2016.

Tinand cont de aceste doua aspecte, dar si de faptul ca fiecare dintre cei 6 milioane de romani a fost ascultat cel putin 30 de zile, concluzia este ca interceptarea si inregistrarea convorbirilor celor 6 milioane de romani in cei 12 ani ne-a costat, atentie, 141 miliarde de euro. Calculul este simplu.

- costul unui minut de interceptare este de 2,57 lei, conform adresei DNA;

-calculand la 2,57 lei pe minut, rezulta un cost al orei de interceptari de 154,2 lei (2,57 lei x 60 minute), adica 32,8 de euro (calculat la un curs de 4,7 lei/euro);

- mai departe, inmultind ora de interceptari de 154,2 lei cu 24 de ore, rezulta un cost al interceptarilor pe zi de 3.700,8 lei, adica 787,4 euro (ora de interceptare de 154,2 lei, adica 32,8 euro x 24 de ore din zi);

- pentru 30 de zile, durata pe care se emite un mandat, costul interceptarilor se ridica la 111.024 lei, adica 23.622 euro (ziua de interceptare de 3.700,8 lei, adica 786 euro x 30 de zile);

- considerand ca cele 6 milioane de romani interceptati in perioada 2005-2016 au fost ascultati timp de cel putin 30 de zile, rezulta un cost al interceptarilor pentru cei 12 ani de peste 666 miliarde lei, adica mai mult de 141 miliarde euro (30 de zile de interceptari a cate 111.024 lei, adica 23.622 euro x 6.000.000).

Iata in final adresa DNA Brasov in care s-a precizat costul minutului de interceptari:

"In ceea ce priveste actele legate de modul de stabilire a cheltuielilor efectuare cu punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica, precizam ca in conformitate cu prevederile art. 272 Cod procedura penala organul de urmarire penala a realizat o apreciere/estimare echitabila si proportionala a costurilor pe care le-au presupus activitatile desfasurate in cauza, inclusiv cele pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica, avandu-se in vedere elementele de cost (pentru minutul de inregistrare si ora de supraveghere operativa/ambientala) aneterior cunoscute si utilizate in alte cauze, fara a exista pentru aceasta cauza o comunicare a unor astfel de date, elemente ori acte din partea Serviciului Roman de Informatii.

Astfel, in ceea ce priveste modalitatea de calcul a sumei de 246.505 lei reprezentand cheltuielile ocazionate de punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica si de siguranta nationala precum si cu efectuarea de investigatii, verificari ori supravegheri operative facem urmatoarele precizari:

-Referitor la mandatele de supraveghere tehnica si de siguranta nationala (interceptarea si inregistrarea convorbirilor telefonice), in aceasta cauza, in urma punerii in executare a mandatelor de supraveghere tehnica si de siguranta nationala, a rezultat trafic audio interceptat si inregistrat in total 51.340,50 minute in cazul mandatelor de supraveghere tehnica si respectiv 514,47 minute in cazul mandatelor de siguranta nationala, ceea ce au totalizat un cost de 133270 lei (133.268,28 lei)

51.340,35 minute x 2,57 lei/minut = 131.945,29 lei (mandate supraveghere tehnica)

514,47 minute x 2,57 lei/minut = 1322,99 lei (mandate siguranta nationala).

Facem precizarea ca din totalul traficului audio interceptat si inregistrat au fost atasate cauzei si inaintate instantei de judecata conorbirile care au fost redate in conformitate cu prevederile art. 142-143 Cod procedura penala, aproximativ 122 minute obtinute in urma punerii in executare a mandatelor de supraveghere tehnica si respectiv 514,47 minute obtinute in urma punerii in executare a mandatelor pe siguranta nationala. Pentru calcularea numarului de minute ale traficului inregistrat au fost utilizate optiunile play list ale unor programe software media player freeware.

Referitor la activitatile de investigatii, verificari si supraveghere operativa realizate in aceasta cauza, mentionam faptul ca in cauza au fost efectuate investigatii, verificari si supravegheri operative/mediu ambiental necesare confirmarii unor date privind locuinta efectiva, mediile frecventate, locul de munca, contactele, localizarea efectiva, activitatea derulata la un moment dat ori intr-un anumit interval de timp si eventual anturajul persoanelor investigate si care s-au valorificat fie prin intocmirea de procese verbale in care s-au consemnat rezultatul acestor activitati, fie doar in transmiterea de date si informatii de interes necesare desfasurarii unor activitati procedurale, care au totalizat un cost de 113.235 lei.

-24 ore x 314 lei/ora = 7536 lei (supraveghere operativa din 19.11.2015 valorificata in procesul verbal din data de 04.12.2015);

-96 ore (24 ore x 4 persoane) x 314 lei/ora = 30.144 (verificari, investigatii si supravegheri operative - Truica Remus, Mateescu Lucian Claudiu, Marcovici Marius Andrei si Andronic Dan Catalin - realizate in proximitatea efectuarii perchezitiilor domiciliare si valorificate prin comunicarea/transmiterea de date si informatii de interes;

-75.555 lei – reprezinta costul estimat al celorlalte investigatii si verificari suplimentare care, desi au fost efectuate in scopul documentarii aspectelor investigate, nu au avut rezultatul scontat si, deci, nu au fost valorificate ori concretizate prin intocmirea unor materiale ori transmiterea de date si informatii de interes".

Ametitoarele indemnizatii lunare ale judecatorilor de la Inalta Curte.

Sefa ICCJ, Cristina Tarcea, are 38.562 lei/luna,

vicepresedintii ICCJ, Iulian Dragomir si Elena Bogasiu, au cate 38.050 lei/lunar, iar sefii de sectii au cate 37.538 lei/lunar.

Cea mai mica indemnizatie a unui judecator de la Inalta Curte este de 30.356 lei (vezi Tabel)

Luni, 1 octombrie 2018 15:22 | Scris de Elena DUMITRACHE | | |

Magistrati - Instante

De aia este inghesuiala asa mare la poarta Inaltei Curti! Traiul neneaca pe sute de mililoane de lei vechi ii fac pe judecatori sa isi doreasca sa ajunga la instanta suprema pentru a beneficia de indemnizatiile babane asigurate magistratilor de aici. Cativa, nu multi, se razgandesc insa cand vad serparaia de la ICCJ si renunta la indemnizatiile regesti... Cei care raman insa, nu se pot plange de bani.

Lumea Justitiei publica lista cu indemnizatiile pe care le incaseaza lunar judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Clasamentul indemnizatiilor judecatorilor supremi se regaseste chiar pe site-ul instantei supreme si prezinta situatia indemnizatiilor la data de 30 septembrie 2018, veniturile pe care le incaseara fiecare magistrat al Inaltei Curti fiind cuprinse intr-un tabel descrescator, care arata ca cea mai mare indemnizatie de incadrare o are sefa ICCJ, judecatoarea Cristina Tarcea (foto).

Potrivit listei functiilor din cadrul ICCJ de la data de 30 septembrie 2018, Cristina Tarcea beneficiaza de o indemnizatie bruta de 29.663 lei, la care se adauga si sportul pentru conditii de munca, grele, vatamatoare ori periculoase, spor pentru risc si suprasolicitare neuropsihica si spor pentru pastrarea confidentialitatii, in valoare de 8.899 lei, dar si indemnizatia lunara pentru titlul stiintific de doctor acordata doar celor care detin acest titlu si care isi desfasoara activitatea in domeniul pentru care il detin, de 950 lei. Din cate stim noi, dar si conform CV-ului sau, Cristina Tarcea nu detine titlul de doctor, astfel ca aceasta suma nu o punem la socoteala. Chiar si asa, calculand doar indemnizatia de baza si sporurile, inseamna ca judecatoarea Cristina Tarcea incaseaza lunar o indemnizatie bruta totala de cel putin 38.562 lei.

Totodata, conform listei publicate pe site-ul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru functia de vicepresedinte al instantei supreme, asigurata in prezent de judecatorii Iulian Dragomir si Elena Bogasiu, este prevazuta o indemnizatie bruta lunara de 29.269 lei, la care se adauga si sporul pentru conditii de munca de 8.781 lei, dar si titlul de doctor de 950 lei, pentru cine il are. Rezulta astfel, fara a pune la socoateala titlurile de doctori in Drept, ca vicepresedintii ICCJ incaseaza o indemnizatie bruta totala de circa 38.050 lei.

In ce ii priveste pe presedintii de Sectii ale Inaltei Curti, acestia incaseaza o indemnizatie bruta lunara de 28.875 lei, la care se adauga 8.663 lei, dar si titlul de doctor de 950 lei. In total, un sef de sectie castiga circa 37.538 lei.

Conform listei, cea mai mica indemnizatie a unui judecator de la Inalta Curte este de 30.356 lei, care reprezinta un total al minimului in plata a indemizatiei dar si minimul in plata pentru sporuri.

Prezentam in continuare lista cu indemnizatiile de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, astfel cum a fost publicata pe site-ul instantei supreme:

O alta lista, alte indemnizatii

Pe de alta parte, trebuie sa precizam ca in spatiul on-line mai circula un tabel cu indemnizatiile judecatorilor Inaltei Curti, care prezinta sume apropiata de cele din tabele ICCJ, insa nu este asumat de nimeni.

Din acest motiv, solicitam public Inaltei Curti sa precizeze care este nivelul indemnizatiilor la instanta suprema, aceste informatii fiind publice.

De altfel, publicam in continuare si tabelul care circula pe internet cu veniturile judecatorilor Inaltei Curti:

Cea mai mare pensie din România bate și recorduri din UE

Autor: Daniel Ștefan -

Cum a ajuns România, una dintre cele mai sărace țări din Uniunea Europeana, să aibă cei mai bogați pensionari din Europa? Simplu. Prin noua lege a pensiilor dată de PSD-ALDE, fără să ia în calcul anumite dezechilibre provocate de pensiile speciale.

Sigur, este vorba doar despre anumiți pensionari, nu despre cei care se chinuie în continuare cu un trai aflat la limita supraviețuirii. Să nu uităm de acele pensii speciale pe care le susțin puținii salariați de acum. Inclusiv salariații din sectorul privat, cărora li se percep aceleași impozite ca în sectorul de stat, fără să aibă aceleași beneficii precum cei din sectorul bugetar.

În altă ordine de idei, cea mai mare pensie din România a crescut în 2018 cu aproape 50% datorită noilor modificări aduse de legea pensiilor, propusă de Ministerul Muncii, condus de Olguța Vasilescu.

Dacă aveai impresia că pensia ta a crescut semnificativ datorită PSD-ALDE, e bine să știi cu cât a crescut la alți pensionari, mai favorizați decât tine. Și nu, nu-ți imagina că în tinerețe au avut o contribuție mai mare decât tine, că au adus pacea pe Pământ sau au făcut alt bine omenirii.

Cea mai mare pensie din România a crescut de la 34.700 de lei la 51.334 de lei și este cea mai mare pensie de stat din întreaga Europă la momentul actual.

Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), cel mai bogat pensionar este Gheorghe Bălășoiu, fost procuror-șef în județul Argeș și fost comandant al Penitenciarului Colibași. El are acum o pensie brută de 56.816 lei (12.250 de euro) și încasează în mână 51.334 de lei.

Asta înseamnă că pensia lui Bălășoiu a crescut cu 16.634 de lei în doar zece luni, adică 1663,4 lei pe lună. Iar aici, intră toate persoanele cu pensii speciale.

Pensia lui Bălășoiu este cea mai mare din Europa, la categoria cetățenilor care nu au deținut demnități în stat.

Ca reper, pensia medie din Germania este putin peste 1.200 euro. Anul 2018 a adus un impozit pentru 54.000 de pensionari germani din cauza creșterii valorii pensiei anuale cu peste 9.000 euro/persoană.

În alte țări din Europa, pensii mai mari decât Gheorghe Bălășoiu au numai foștii președinți de state, care, la fel ca la noi, cumulează pensia pentru calitatea de fost șef de stat cu pensia corespunzătoare activității din sectorul public pe care a prestat-o anterior preluării mandatului de președinte.

De exemplu, François Hollande, fostul președinte al Franței, are o pensie brută de 6.220 de euro pe lună.

Virus-free. www.avast.com