Cu umor, despre revederea la peste 50 de ani...de viata!

EXCELENT!!!!!!

În metropola din care
Am plecat pe-a vieţii cale,

Cetăţenii pe trotuare

Merg încet, păşind agale.

La costum şi la cravată,
Imbrăcaţi de sărbătoare,

Trecătorii, cu mirare,
Se întreabă: "Cine-s oare?"

Este floarea cea vestită,
Toţi cu câte-o facultate,
Adunând de-atunci încoace
Saptezeci de ani etate.

Hotărâţi să se-ntâlnească
Cam în fiecare an,
Până când n-o mai rămâne
Decât unul, în final.

Am venit din toată ţara,
Unii chiar din larga lume,
La-ntâlnirea cu colegii,
Să ne ţinem iar de glume!

Am fost prieteni buni în şcoală
Si-aşa am rămas mereu,

Dorul de-a-i vedea la faţă
Ne apasă tot mai greu.

Pupături, strângeri de mână,
Glume, vorbe amicale,
Amintiri din tinereţe,
Când nu aveam parale.

Dar aveam o calitate:
Eram veseli, geniali,
Hotărâţi şi noi s-ajungem...
Ingineri, sau... generali.

Ne uităm unii la alţii,
Ne-ntrebăm chiar cu mirare:
"Cum a fost, măicuţă, oare,
O atare transformare?

"Am plecat cu toti-n viata,
Tineri, veseli şi frumoşi
Şi ne-ntoarcem în postura
De bătrâni, cu par alb, chelioşi.

După ani de trudă multă,
Am ajuns cum ne e scris,

Să acumulăm, fireşte,
Bogăţii de nedescris:

Pe la tâmple-avem argintul,
Aurul pus de dentist,
Plumb atârnă la picioare,
Pietre scumpe-n colecist...

La Snagov nu avem vile,
Nu avem nici şase case,
N-am făcut nimic pe pile,
Precum unii ca Năstase.

N-am avut şi n-avem firme
Intrate în insolvenţă,
Au intrat la puşcărie
Doar vreo trei din intendenţă!

Însă mergem înainte,
Nu ne dăm deloc bătuţi,
Căci avem umor şi farmec,
Chiar şi oarece bănuţi.

Şi acum, la vârsta-aceasta,
Ne mai ţinem de femei,
Să ne-ajute-a trece strada,
Sau să nu cădem pe-alei...