MUZICA ANTISTRES; Marconi Union - Weightless
ASCULTA MELODIA CARE REDUCE ANXIETATEA CU 65%/ TE VEI CONVINGE SINGUR CAT DE BINE FUNCTIONEAZA!
Aceasta mostra de muzica anti-stres s-a dovedit de fapt intr-atat de eficienta incat le-a indus chiar somnolenta multora dintre femeilor care au participat la studiu. Din acest motiv, cercetatorul principal, dr. David Lewis-Hodgson, a emis un avertisment prin care le cere ascultatorilor sa nu ruleze melodia atunci cand se afla la volan.
Dar nu trebuie sa ne crezi pe cuvant. Convinge-te singur ascultand melodia mai jos:
Un articol de Maya
Anxietatea – acel sentiment de teama, grija si panica – nu este nicidecum un produs al societatii moderne. Hipocrat consemna aceasta manifestare psihiatrica in cronicile sale medicale in secolul al patrulea i.e.n. La fel si Søren Kierkegaard pe la 1860, iar Sigmund Freud a studiat amanuntit aceasta tulburare in anul 1926. In lumea moderna, totusi, sindroamele anxioase au capatat o amploare mult mai mare si par sa se fi si accentuat. In prezent, chiar si adolescentii sufera de anxietate...
Tratamentul clasic (si cel mai profitabil) pentru anxietate consta in administrarea de medicamente farmaceutice. Terapia cognitiva este si ea foarte in voga astazi. Adeptii medicinei holiste inclina mai ales catre exercitii de meditatie si de yoga, masaje terapeutice si alte tehnici de relaxare, printre care si terapia prin muzica. Eficienta celei din urma era, pana nu demult, pusa la indoiala de avizati, dar acum lucrurile stau cu totul altfel.
Neurocercetatorii din Marea Britanie au constatat cu stupoare ca ascultarea unui cantec „special” are ca rezultat o reducere cu 65 la suta a anxietatii generalizate!
Anxietatea si generatia tanara
Un studiu din 2013 a descoperit ca 57 dintre studentele universitare din SUA au raportat episoade de „anxietate coplesitoare.” Iar in Marea Britanie, asociatia caritabila YouthNet a descoperit ca o treime din femeile tinere – si unul din zece barbati tineri – sufera de atacuri de panica.
Marjorie Wallace, director executiv al asociatiei caritabile Sane, identifica generatia Y (persoanele nascute in perioada 1980 – 1990) cu era deznadejdii. „Procesul de maturizare a fost mereu problematic si dificil de-a lungul istoriei, dar parca niciodata nu a generat atat de multa disperare si deznadejde ca acum...”, a declarat Wallace.
Iata ce scrie Rachel Dove in articolul stiintific Anxiety: the epidemic sweeping through Generation Y – Anxietatea: epidemia care face ravagii in randul Generatiei Y:
„Oare ce se intampla de fapt? Psihologii pun anxietatea generationala pe seama progresului tehnologic, a cresterii in familii ultra-protectoare si a educatiei centrate pe verificari prin examene multiple si dificile. Alti psihologi si colegi de breasla de-ai mei invoca problema luxului (chiar daca pare o exprimare ingrata) de a avea prea multa libertate de alegere.” Iata cum se contureaza deja un paradox interesant.
Pieter Kruger, medic psiholog londonez, sustine ca cercetarile sugereaza ca persoanele care simt ca nu au suficienta libertate de alegere sunt de fapt mai puternice si mai optimiste – asta in primul rand pentru ca pot pune deciziile proaste pe seama destinului sau a altor persoane care le-au constrans sa aleaga o cale anume. Pe de alta parte, atunci cand ai multe optiuni la dispozitie, n-ai pe cine sa mai dai vina; trebuie sa-ti asumi esecurile in intregime. „Astfel devenim mult mai obsesivi asupra luarii celei mai bune decizii in orice conjunctura,” explica Kruger.
Scriitoarea Claire Eastham, in varsta de 26 de ani, se aliniaza si ea acestei teorii in publicatiile sale de pe blog-ul personal We Are All Mad Here – Cu totii suntem nebuni aici:
„Am ajuns sa-mi petrec timpul facandu-mi griji asupra gasirii propriului meu drum in viata. Stiu ca vreau sa ma realizez cumva, dar nu stiu incotro s-o apuc. Generatiile precedente nu au avut deloc parte de libertate de alegere, lor li s-a impus totul. Iar cand ti se impune ce sa faci, tensiunea incertitudinii se disipa mult mai repede.”
In era moderna, luarea de decizii poate declansa un fel de paralizie mentala. Orice sarcina este ingreunata de „oceanul” de optiuni care ne intampina astazi. Sa luam, de exemplu, o sarcina banala precum cumparatul unei perechi de pantofi. Alegerea este atat de vasta, incat ajungem sa fim suprasaturati cu informatie pana la epuizare, iar la final ne mai simtim si frustrati si vinovati ca nu am reusit sa ducem la bun sfarsit un lucru atat de banal.
Tehnologia are si ea o contributie importanta la amplificarea anxietatii. Cei din generatia Y, si mai ales cei din generatia imediat urmatoare, se simt vulnerabili si expusi cand nu au la indemana telefoanele inteligente – si rareori se despart de ele. Gadget-urile multimedia au devenit pentru ei principala fereastra catre lume si le insufla un sentiment de conexiune cu aceasta. Dar exista si o latura intunecata a nevoii permanente de a fi la curent cu ceea ce se intampla pe retelele de socializare – este vorba de un sindrom denumit Fomo, sau The Fear of Missing Out – Teama de a nu rata noutatile.
„Sindromul Fomo este cat se poate de real si poate intretine o adictie nociva care amplifica sentimentul de anxietate si starile de depresie,” explica Kruger.
Site-urile de socializare ne imping sa comparam totul – relatii interumane, alimentatie, silueta, frumusete, stare materiala, standarde de viata – nu doar prin raportare la prietenii din lista, ci si la celebritati. Si, prin consecinta, timpul petrecut pe retelele de socializare „poate adanci depresia celor care se compara mereu cu cei din jur,” fapt demonstrat de mai multe studii statistice.
Pe langa ajustarea stilului de viata si limitarea expunerii la site-urile de socializare – si, nu in ultimul rand, invatarea de a tolera mai bine asaltul de optiuni care ni se ofera – neurocercetatorii au descoperit si ca ascultarea unui cantec proiectat special in acest scop poate reduce gradul de anxietate resimtit zi de zi.
Conceperea unei muzici cu efect anti-stres „perfecte”
Cercetatorii de la Mindlab International din Marea Britanie au fost curiosi sa afle ce tip de muzica induce cea mai profunda stare de relaxare. Studiul desfasurat de ei le-a cerut participantilor sa rezolve probleme de perspicacitate dificile – care declanseaza automat un anumit grad de stres – in timp ce erau conectati la senzori. Pe timpul experimentului, participantii au ascultat cantece din diverse genuri muzicale, iar cercetatorii au masurat pentru fiecare subiect in parte activitatea cerebrala, pulsul cardiac, tensiunea arteriala si ritmul de respiratie.
La finalul experimentului, cercetatorii au descoperit ca un anumit cantec – „Weightless” (Imponderabil) – a avut ca efect reducerea cu 65 la suta a anxietatii generalizate resimtite de participanti, o performanta uluitoare, si o reducere cu 35 la suta a activitatii fiziologice in stare de repaos.
Cel mai interesant este ca melodia castigatoare a fost creata special in scopul inducerii acestei stari de relaxare profunda. Cantecul a fost compus de muzicienii de la Marconi Union, iar armonia, ritmul si liniile de bas au fost aranjate cu grija impreuna cu o echipa de sonoterapeuti pentru obtinerea unui efect pronuntat de incetinire a pulsului, de coborare a tensiunii arteriale si de scadere a nivelurilor de cortizol.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Lasati un comentariu