MOR de ras!
Într-o zi, pe când se plimbau pe lânga piscina spitalului, Ionel a
sărit brusc în apă, a înotat până la fund şi a rămas acolo. Marioara a
sărit repede să-l salveze.. A înotat şi ea până la fund şi l-a scos pe
Ionel din apă. La auzul acestei fapte eroice, asistenta şefă a
ordonat ca Marioara să fie externată din spital, deoarece o consideră acum stabilă mintal.
Asistenta s-a dus la Marioara să-i dea vestea şi i-a spus:
- Marioara, am o veste bună şi una rea. Vestea bună este că vei fi
externată. Din moment ce ai fost capabilă să reacţionezi în mod
raţional la o criză şi să salvezi viaţa unui alt pacient, am ajuns la
concluzia că fapta ta dovedeşte o deplină sănătate mintală.
- Vestea rea e că Ionel, pacientul pe care l-ai salvat, s-a spânzurat
cu cordonul de la halat în baie. Îmi pare nespus de rău, dar a murit.
La aceasta, Marioara răspunse:
- Nu s-a spânzurat. L-am pus eu acolo să se usuce...
De Ziua Sfântului Valentin, la o florărie:
- Bună ziua, aveți felicitări pe care să scrie „Ești unica mea iubire"?
- Da!
- Dați-mi cinci bucăți!
Un tip plin de vânătăi se prezintă la oftalmolog.
- Ce s-a întâmplat?, întreabă medicul.
- Am încercat să mă urc la etajul autobuzului.
- Dar autobuzele de la noi din oraș nu au etaj.
- Cu ochelarii prescriși de dumneavoastră, absolut toate aveau.
Patronul unei întreprinderi se hotărăşte să meargă să facă o vizită
neanunţată muncitorilor, să verifice cum lucrează aceştia.
Plimbându-se pe şantier, vede la un moment dat un tânăr
care fuma tacticos la umbra unui pom, rezemat comod de trunchiul copacului.
Văzând că tânărul nu se sinchiseşte de apariţia lui, patronul se apropie de el şi îl întreabă:
- Cu cât eşti tu plătit pe lună?
- Cu 100 de euro, răspunde băiatul.
- Uite, îţi dau 100 de euro, dar cară-te şi să nu te mai văd pe aici!
Tânărul ia banii şi pleacă. Nervos, patronul îl cheamă pe şeful de şantier şi îl întreabă:
- De cât timp lucra leneşul ăsta în firma mea?
- A, băiatul acela? Nu lucra aici! Venea doar să ne aducă pizza!
Într-un mic orășel scoțian, un localnic este sunat la telefon:
- Alo, John? Bătrâne, mă aflu într-o situație critică și am nevoie, urgent, de zece lire…
Poți să-mi dai?
- Alo, nu înțeleg nici o vorbă!, răspunde John.
- Îmi – trebuie – zece – lire! strigă, aproape silabisit, solicitantul.
- Alo, intervine centralista pe fir, domnului îi trebuie zece lire de la dumneavoastră.
- Știi ce?, se înfurie John, dacă auzi așa de bine, împrumută-i dumneata!
Într-o unitate de tancuri, unei grupe de proaspeţi recruţi li se
prezintă pentru prima oară un tanc.
Plutonierul comandant de grupă începe să le explice:
- Tancul este de tip T-55, fabricat în URSS. Are cineva vreo întrebare?
Nimeni nu întreabă nimic.
- Pe tanc, se află instalat un aruncător de grenade calibrul 120. Are cineva vreo întrebare?
Nimeni nu întreabă nimic.
- Tot pe tanc avem o staţie de comunicaţii radio. Are cineva vreo întrebare?
Un soldat ridică mîna timid.
- Da, soldat, spune!
- Tovarăşe plutonier, staţia radio e pe lămpi sau pe tranzistori?
- Băi, pentru tîmpiţi ca tine o să repet: este pe tanc!
Într-o iarnă, în toiul nopţii, Ion este trezit din somn de bătăi puternice în geam.
- Alo, e cineva acasă?
Deschide Ion geamul, la care individul care bătea îl întreabă:
- Nu vă supăraţi, aveţi nevoie de lemne?
- N-am nevoie, domnule. Lasă-mă să dorm, că e 2 noaptea.
Peste 10 minute, iarăşi bătăi:
- Nu vă supăraţi, aveţi nevoie de lemne?
- N-am nevoie, domnule. Nu eşti sănătos la cap, să mă trezeşti pentru asta după miezul nopţii?
Peste încă 10 minute, alte bătăi:
- Nu vă supăraţi, aveţi nevoie de lemne?
- Domnule, dacă nu mă laşi în pace, chem poliţia.
În fine, individul pleacă. A doua zi dimineaţă în adăpostul pentru
lemne, Ion nu mai găseşte niciun lemn, în schimb găseşte un bilet:
"Să nu zici că nu te-am întrebat!
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Lasati un comentariu