Cleopatra

Cleopatra(papyrus)

Cleopatra (greacă: Κλεοπάτρα, n. 69 î.Hr., d. 12 august 30 î.Hr.) a devenit Cleopatra a VII-a a Egiptului, la moartea tatălui său, Ptolemeu al XII-lea, în anul 51 î.Hr.. Ea intenționase revigorarea tradițiilor Egiptului de odinioară, căutând sprijinul lui Iulius Cezar și Marc Antoniu. Moartea ei legendară și felul cum cucerise inimile celor doi generali, ambițiile ei privind gloria Egiptului elenistic și opoziția față de Imperiul Roman, o consacrară drept una din cele mai celebre femei din istorie.

Cleopatra s-a născut în anul 69 î.Hr.. Fiică a regelui Ptolemeu al XII-lea, Cleopatra a avut mai mulți frați (printre care urmașii la tron Ptolemeu al XIII-lea și Ptolemeu al XIV-lea, precum și Arsinoe). După ce Ptolemeu al XII-lea moare ucis (de altfel toți cei din neamul Cleopatrei au murit asasinați, adeseori prin otrăvire), Cleopatra urcă pe tron. În același timp, fratele ei a devenit regele Ptolemeu al XIII-lea, domnind alături de ea în Egipt sub titlul oficial de soț al Cleopatrei. Cleopatra și Ptolemeu au fost membri ai dinastiei macedonene care a guvernat Egiptul de la moartea lui Alexandru cel Mare (în 323 î.Hr.). Deși Cleopatra nu avea sânge egiptean, ea a fost singura din casa ei care a învățat limba egipteană. Pentru a-și spori influența asupra poporului egiptean, a fost proclamată fiica lui Ra, zeul soarelui la egipteni și fiică a zeiței Isis. La scurt timp, Cleopatra a avut neînțelegeri atât cu fratele cât și cu sora sa, Arsinoe, care au dus în anul 48 î.Hr. la un război civil.
Cleopatra a fost considerată dintotdeauna drept cea mai frumoasă femeie din lume. “Dacă nasul Cleopatrei ar fi fost mai scurt, fața lumii ar fi fost alta”, spunea Blaise Pascal despre regina Egiptului. Pascal credea că femeile cu nasul lung sunt mai atrăgătoare și că poate acest amănunt i-ar fi atras pe Cezar și pe Marc Antoniu.În realitate, nu se știe cum arăta nasul Cleopatrei. În limba greacă, “Cleopatra” semnifică “gloria tatălui”, însă numele se pare că nu a fost bine ales deoarece “preferata tatălui” în familia reginei era Arsinoe, sora cea mică. Cleopatra nu purta bijuterii. Vorbea șapte limbi, beneficiind corespunzător originii de o educație aleasă.
La vremea aceea, Roma, cea mai mare dintre puterile vestice, era de asemenea zguduită de un război civil. Chiar în momentul în care Cleopatra se pregătea să-și atace fratele cu o imensă armată formată din arabi, războiul civil roman a ajuns și în Egipt. Cneus Pompeius Magnus, înfrânt de Iulius Cezar în Grecia, a fugit în Egipt căutând adăpost, însă a fost ucis de agenții lui Ptolemeu al XIII-lea în 47 î.Hr.. Iulius Cezar a ajuns la scurt timp înAlexandria și, după ce a descoperit moartea dușmanului său, a decis să restabilească ordinea în Egipt. Începând cu secolul precedent, Roma exercitase un control din ce în ce mai mare asupra bogatului regat egiptean, astfel încât Cleopatra a căutat să-și atingă scopurile politice intrând în grațiile lui Iulius Cezar. Ea s-a dus la palatul regal din Alexandria și se spune că i-a fost dusă lui Iulius Cezar înfășurată într-un covor, care i-a fost oferit cadou. Cleopatra, o femeie nu prea frumoasă dar totuși seducătoare, a atras atenția puternicului lider roman, acesta fiind de acord să participe la războiul civil egiptean de partea ei. Cleopatra iese învingătoare din acest conflict și rămâne la domnie alături de un alt frate de-al său, Ptolemeu al XIV-lea. Arsinoe, care fusese aliata lui Ptolemeu al XIII-lea în luptă, a fost luată la Roma de Iulius Cezar, apoi dusă într-un templu, unde a trăit până în anul 41 î.Hr., când avea să fie executată din ordinul lui Marc Antoniu.
În iunie 47 î.Hr. Cleopatra a avut un fiu, despre care a pretins că este al lui Iulius Cezar și pe care l-a botezat “Cezarion” (“micul Cezar”). La întoarcerea lui triumfală la Roma, Iulius Cezar a fost întâmpinat de Cleopatra și Cezarion. Sub auspiciile negocierii unui tratat cu Roma, Cleopatra a locuit într-o vilă deținută de Iulius Cezar, situată în afara capitalei. După ce Iulius Cezar a fost asasinat în martie 44 î.Hr., Cleopatra s-a întors în Egipt. La scurt timp după întoarcerea Cleopatrei, Ptolemeu al XIV-lea a murit, probabil otrăvit de sora sa. Regina și-a adus fiul la domnie alături de ea, sub numele de Ptolemeu Cezarion al Egiptului (Ptolemeu al XV-lea Caesar).

Odată cu asasinarea lui Iulius Cezar, Roma a căzut din nou pradă războiului civil, oprit temporar în 43 î.Hr. odată cu formarea celui de-al doilea triumvirat, constituit din Octavian, fiul adoptiv al lui Caesar și moștenitorul ales de acesta, Marc Antoniu, un general puternic și Lepidus, un om de stat roman. Marc Antoniu a preluat administrația provinciilor estice din Imperiul Roman, chemând-o pe Cleopatra la Tarsus, în Asia Mică, pentru a răspunde acuzațiilor potrivit cărora ar fi susținut dușmanii lui Marc Antoniu.
Cleopatra voia să și-l facă pe Marc Antoniu aliat, așa cum îi fusese înainte Cezar. De aceea în 41 î.Hr. a ajuns la Tarsus într-o magnifică barjă, costumată în Venus, zeița iubirii la romani. Reușind să îl seducă pe Marc Antoniu, se întoarse împreună cu el la Alexandria, unde petrecură iarna împreună. În 40 î.Hr., Marc Antoniu s-a întors la Roma și s-a căsătorit cu sora lui Octavian (Octavia), într-o încercare de a-și repara alianța cu fratele acesteia. Totuși, triumviratul a continuat să se deterioreze. În anul 37 î.Hr., Marc Antoniu s-a despărțit de Octavia și a călătorit spre est, făcând aranjamente astfel încât Cleopatra să i se poată alătura în Siria. În perioada în care au fost despărțiți, Cleopatra i-a dăruit 2 gemeni, un băiat și o fată. Potrivit propagandiștilor lui Octavian, cei 2 amanți erau căsătoriți la vremea respectivă, fapt ce încălca legea romană care interzicea romanilor să se căsătorească cu străini.

După alți câțiva ani de tensiune și atacuri propagandistice, Octavian i-a declarat război Cleopatrei și în consecință lui Marc Antoniu, în 31 î.Hr. Dușmanii lui Octavian s-au adunat de partea lui Marc Antoniu, însă excelenții comandanți militari ai lui Octavian au repurtat succese imediate în fața forțelor lui Marc Antoniu. La 3 septembrie 31 î.Hr. flotele celor doi s-au confruntat la Actium, în Grecia. După lupte grele, Cleopatra și-a încălcat angajamentul asumat față de Marc Antoniu și a plecat spre Egipt cu 60 dintre navele ei. Marc Antoniu a reușit să pătrundă printre navele inamice și a urmat-o. Flota rămasă s-a predat lui Octavian. O săptămână mai târziu, forțele terestre ale lui Marc Antoniu au capitulat.
După această bătălie, Cleopatra s-a refugiat într-un mausoleu. Marc Antoniu, fiind informat că regina Cleopatra a murit, s-a înjunghiat cu sabia. Înainte de a muri, la el a venit un alt mesager, care l-a informat că Cleopatra era încă în viață. Marc Antoniu a cerut să fie transportat la locul de refugiu al Cleopatrei, a implorat-o pe aceasta să facă pace cu Octavian, apoi a murit în brațele iubitei sale. După sosirea triumfală a romanilor, Cleopatra a încercat să-l seducă pe Octavian, însă acesta a rezistat farmecelor ei.

După moartea lui Marc Antoniu, Alexandria fusese cucerită de romani, care înconjuraseră mausoleul Cleopatrei. După ce aflase că va fi trimisă în lanțuri la Roma, ca trofeu al lui Octavian, Cleopatra se pregăti pentru o moarte demnă de o regină, luând mese fastuoase și îmbrăcând cele mai bune haine ale ei. Lui Octavian îi trimise un testament conform căruia dorea să fie înmormântată alături de iubitul ei, Marc Antoniu, și îl lăsa la conducerea Egiptului pe fiul ei Cezarion, drept Ptolemeu al XV-lea. Neacceptând să ajungă sub dominația lui Octavian, Cleopatra s-a sinucis la 12 august 30 î.Hr., probabil prin mușcături de vipere. Trupul Cleopatrei a fost îngropat alături de Marc Antoniu, pe țărmul Marii Mediterane, cu toată pompa. Apoi, Octavian l-a executat pe fiul Cleopatrei (Cezarion), aflându-se în drum spre India. A anexat Egiptul Imperiului Roman și a folosit avutul Cleopatrei pentru a-și plăti veteranii.

Potrivit istoricilor, în timp ce se afla în mausoleu, Cleopatra le ceruse sclavilor să aducă un coș cu un șarpe (sau cu 2 șerpi). Ea ar fi luat șarpele și l-ar fi pus la sân, unde ar fi primit mușcătura ucigătoare. Se spune că agonia reginei ar fi durat 3 ore. Unii cercetători identifică șarpele cu o viperă egipteană, alții cu o cobră, simbolul coroanei faraonilor. Șarpele ar fi mușcat-o în dreptul inimii, ceea ce ar fi provocat moartea rapidă. Se mai spune că ea murise alături de 2 sclave. Alți cercetători cred că sinuciderea prin otravă de șarpe ar fi fost demnă de o regină, dar au dubii în privința acestei metode dată fiind durata scurtă de agonie, susținută de documente. Mulți spun că Cleopatra ar fi fost ucisă cu o lovitură de sabie dată pe ascuns chiar de Octavian, care voia să se descotorosească de ea. El ar fi și autorul teoriei sinuciderii.

MAY 27, 2013

Something else about Cleopatra

Celopatra(Michelangelo Buonarroti)

Ultima regina a Egiptului, Cleopatra a VII-a, s-a născut in anul 69 î.Hr, la Alexandria, cel mai mare oraş din lume la acea vreme. Este ultima regină a dinastiei întemeiate la moartea lui Alexandru cel Mare(323 i.Hr) de către unul din generalii săi, macedoneanul Ptolemeu.

Având în vedere obiceiul căsătoriilor consanguine dintre frate şi soră,practicat de familia regala din Egipt, Cleopatra ar putea fi sută la sută macedoneană. Educaţia fetelor era de obicei neglijată în lumea greacă,chiar regală, însă Cleopatra beneficiază de profesori buni. În plus are şi daruri naturale: inteligentă, ambiţioasă, energică, spirituală, înzestrată pentru teatru, farmec irezistibil. Vorbeşte la perfecţie peste 7 limbi.

Este plăcută, dar nu o mare frumuseţe. O dezavantajează nasul, prea lung şi coroiat. Întreaga ei înfăţişare este destul de comună: păr roşcat şi cârlionţat, nu poartă bijuterii. Înainte de a muri, in anul 51 î.Hr.,suveranul Egiptului încredinţează senatului roman un testament prin care cere sa-i succeadă la tron Cleopatra si fratele ei, Ptolemeu al XIII-lea,un copil in vârstă de 10 ani. La început, Cleopatra nu are intenţia să domine cuplul regal. Însă nu concepe să aibă un tutore, la vârsta ei,şi intră repede în conflict cu eunucul. La 18 ani, este convinsă că poate conduce singură treburile statului. Îşi propune să depună toată energia pentru ca ţara faraonilor să capete strălucirea de altădată. Eunucul îi răscoală pe alexandrieni împotriva rivalei. Între timp, soseşte Cneius Pompei, care devine primul amant roman al Cleopatrei. După ce cutează să lanseze o emisiune monetara numai cu chipul si numele ei, tensiunea devine insuportabil de încordată la palat. Cleopatra fuge din Alexandria,pentru a recruta o armata mercenara.

Pentru restabilirea ordinii si recuperarea unei datorii, debarca în Alexandria însuşi Cezar. Ptolemeu si anturajul caută sa-l convingă pe Cezar sa renunţe la întrevederea cu Cleopatra, speriaţi de puterea ei de seducţie. Pentru a scăpa de vigilenta gărzilor, regina foloseşte o stratagemă relatata de mulţi istorici. Apelează la negustorul Apollodor din Sicilia, care o duce la palat înfăşurată intr-un covor oriental,acoperit cu o piele de lectica, înfăţişat ca dar ofiţerului roman. În vârstă de 50 de ani, Cezar este încântat de “cadou” şi o noapte de dragoste îl convinge de drepturile Cleopatrei (22 de ani) asupra Egiptului.

Căsătorit la Roma, Cezar păstrează legătura cu Cleopatra, care nu mai este pentru nimeni un mister. Continuă sa fie amantul acestei femei avide de dragoste. Ofiţerul roman îşi prelungeşte şederea in Alexandria,deşi este chemat de urgenţă de problemele statului. Se îmbarcă alături de regină într-o croazieră pe Nil. Dar “vacanţa” nu durează la infinit. La despărţire, îi lasă patru legiuni romane ca s-o apere de duşmani şi să asigure transportul grânelor spre Roma. La numai câteva săptămâni de la plecarea lui, Cleopatra îi naşte un fiu, căruia îi pune numele Ptolemeu al XV-lea Cezarion. Prilej de mare bucurie pentru ofiţerul roman, care-şi pierduse unicul copil, pe Iulia. Anul următor îşi aduce amanta şi copilul la Roma, unde rămân până în anul 44 î Hr., când Cezar este asasinat de către republicani.

Cleopatra se întoarce la Alexandria. Înainte să plece, Marc Antoniu încearcă să-l declare moştenitor pe Cezarion, însă nu reuşeşte, fiindcă testamentul este favorabil nepotului şi fiului adoptiv, viitorul împărat Octavian. Revenită acasă, Cleopatra îl ucide – probabil prin otrăvire -pe soţul şi fratele ei, un rival potenţial. În locul său este desemnat Cezarion.

Cleopatra are de-a face cu Marc Antoniu, care o chemase iniţial pentru a-i judeca unele fapte “războinice”. La 40 de ani ai săi, acesta este pur şi simplu vrăjit de regina Egiptului, care-şi face o apariţie fastuoasă. Îndrăgostit până peste cap, Marc Antoniu uită să mai plece din Egipt. Împreună cu Cezar, regina purta discuţii elevate, despre artă,literatură, politică. Marc Antoniu este mai puţin rafinat. Pentru a-l distra, Cleopatra cântă. Beau, vânează împreună, glumesc,se travestesc şi hoinăresc pe străzi. Marc Antoniu trebuie să plece şi lipseşte mai mulţi ani, timp în care Cleopatra îşi trăieşte viaţa cum poate şi se cuibăreşte în braţele multor amanţi. Unul dintre iubiţii săi este bine cunoscutul rege iudeu, Irod(cel care a a ordonat uciderea pruncilor).

Marc Antoniu se întoarce si povestea lor continuă tumultos şi necugetat. Ex-triumvirul îşi dă până în final sufletul in braţele femeii iubite, nu înainte de a o îndemna să se salveze. O capturează însă Octavian, care pune sa fie pazită cu străşnicie. Află ca peste trei zile va fi dusă, în lanţuri, la Roma. Se pregăteşte de o moarte demnă de o mare regină. Cere sa i se pregătească un ospăţ fastuos, îşi pune coroanele, bijuteriile, cele mai frumoase haine şi trimite testamentul său lui Octavian, prin care îi cere să fie îngropată lângă Marc Antoniu.

Cleopatra se sinucide (nu se ştie exact cum şi cine a ajutat-o) şi moare la 39 de ani, după 22 de ani de domnie. Octavian porunceşte să fie înmormântată cu toată pompa, alături de iubitul ei, Marc Antoniu. Astăzi,locurile de veci sunt acoperite de Mediterana.