RevenueHits

Breaking News
Loading...
vineri, 23 septembrie 2016

Misterele Tablitelor de la Tartaria

10:02





Misterele Tabliţelor de la Tărtăria, judeţul Alba /  ROMÂNIA


În anul 1961, a fost  iniţiat un şantier arheologic în apropierea localităţii Tărtăria, într-o zonă cunoscută pentru frecvenţa cu care resturi de ceramică şi artefacte străvechi ies la suprafaţă. Au fost  scoase şi  trei tăbliţe din lut care aveau să zguduie lumea ştiintifică. Faptul că intreaga istorie straveche îşi putea schimba cursul, i-a făcut pe mulţi dintre oamenii de ştiintă să privească cu suspiciune aceste artefacte.
Osemintele  s-au dovedit a fi ale unei femei de aproximativ 55 de ani, o vârstă care se atingea rar în urmă cu 7 000 de ani. Judecând după obiectele de cult din jurul scheletului, arheologii au considerat că era vorba despre o preoteasă sau poate chiar o femeie-şaman. În jurul resturilor de oase umane au mai fost găsite şi  26 de figurine de teracotă, 3 figurine de alabastru, împreună cu cele trei plăcuţe de lut ars.
Cele trei tăbliţe, dintre care două aveau forma rectangulară iar una rotundă. Simbolurile erau reprezentate doar pe o parte/faţă, iar cele rectangulare prezentau câte o gaură pentru  a fi legate sau înşirate.


Două dintre aceste plăcuţe sunt acoperite cu semne pictografice care redau texte vechi, cu peste un mileniu anterioare celor similare descoperite la Djemer-Nasr, Kis şi Uruk din Sumer, datate aproximativ la 3300 înaintea erei noastre.
Acestea reprezentă o descoperire epocală atât pentru cultura şi civilizţia carpato-danubiană, cât şi pentru întreaga Europa, a devenit un aprins subiect de controversă.  Din ce în ce mai mulţi arheologi par să confirme vechimea şi importanţa acestor vestigii istorice.


Majoritatea arheologilor şi istoricilor au aproximat elaborarea tăbliţelor aproximativ  înaintea anului 5500  înaintea erei noastre le conferă o vechime de peste 7 000 de ani. Astfel,inventarea limbajului scris cu mai bine de un mileniu decât se credea iniţial schimbă total şi locul de naştere al acestuia, din Mesopotamia carpatic şi al bazinul Dunării de jos.

Este posibil ca o civilizaţie să se fi format/reformat în această zonă cu un mileniu înaintea altora, mult mai celebre şi puternice, cum ar fi cele din Sumer şi Egipt! De mai bine de jumatate de secol, tăbliţele de la Tărtăria şi simbolurile de pe ele sunt în centrul dezbaterii cu privire la "incubatoarele" spaţiale şi temporale ale scrisului şi la primele lăcaşuri ale civilizatiei europene.

Apariţia celei mai vechi scrieri cunoscute până în prezent, într-un loc ce nu fusese luat în calcul ca un posibil leagan al civilizaţiei, a dus la elaborarea unor serii de ipoteze în încercarea de a explica provenienţa acestora. Unii arheologi au încercat să demonstreze că tabliţele de la Tărtăria au apărut ca urmare a influenţei Sumerului. Dar în jurul perioadei

5 500 înaintea erei noastre ,  scrierea sumeriană nu exista sau, dacă exista, dovezile care să susţină acest fapt nu au fost găsite încă.

Experţii din cadrul Academiei de Ştiinte din Rusia au concluzionat în urma analizării materialului că tăbliţele sunt un fragment dintr-un sistem de scriere larg răspândit, de origine locală.  Textul unei tabliţe enumeră şase totemuri antice care coincid cu manuscrisul din orasul sumerian Djemdet-Nasra.

Citite în cerc, contrar miscării acelor de ceasornic, reiese din textul proto-sumerian:

"NUN.KA.S.UGULA.PL.IDIM.KARA.I .", tradus prin:

"În (cea de-a) patruzecea domnie pentru gura ( buzele) zeului Saue cel mai vârstnic după ritual (a fost) ars. Acesta e al zecelea".

Nu se poate exlica apariţia numelui zeului Saue, echivalentul zeului Usmu  din cultura sumeriana!

Interpretarea oamenilor de ştiinta ruşi lasă, loc de interpretări incerte.
Opinia generală este ca formele acestea de scriere nu puteau aparea izolat, ci puteau fi dezvoltate numai în cadrul unei culturi puternice şi larg răspândite, ar putea fi oferită doar de studierea întregului complex Turdas-Vinca, de care este legat şi Tărtăria. Totemurile prezente pe tabliţe nu numai că se aseamana izbitor cu cele sumeriene, dar sunt aranjate şi în aceeaşi succesiune. Coincidenţa grafică a semnelor putea fi întămplatoare însă succesiunea lor, nu. O serie de observaţii indică o origine comună a concepţiilor religioase din zona Tărtaria şi Djemdet-Nasra. Scrierea de pe tablite este ideografică, la fel ca şi cea sumeriană, neexistând încă semne silabice şi indici gramaticali, iar numele zeului Usmu este reprezentat la fel ca la sumerieni. Interpretarea tabliţei rotunde indică faptul că aceasta conţine informaţii scurte asupra ritualului uciderii şi arderii unui sacerdot.

Cu toate acestea, cercetătorii se intreabă cum este posibil ca locuitorii străvechi ai Tărtăriei să scrie în sumeriană când încă nu exista  Sumer! Cercetatorul rus Boris Perlov este de părere că sumerieni ca şi babilonienii au preluat scrierea pictografică de la popoarele de aici  şi au transformat-o ulterior în scriere cuneiformă. Conform acestuia, inventatorii scrierii au fost chiar locuitorii de aici, nu sumerienii!












0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Lasati un comentariu

 
Toggle Footer