Dragă tânăr din Piața Victoriei ,

   
    Te-am văzut aseară în Piața Victoriei. Aveai o sticlă într-o mână și o fumigenă în alta. In ochi nu am reușit exact să vad ce aveai, căci fularul îți acoperea fata, chiar și un pic în jurul ochilor. Bănuiesc că  purtai ura în privire. Ura împotriva a ceva. A ce, nici tu nu știi sigur căci o sticlă ai aruncat-o într-o mulțime de oameni, fără sa vezi pe cine lovești și fumigena ai aruncat-o spre cealaltă mulțime, a jandarmilor. Nu aveai o cauză pentru care te luptai. Nu țineai cu nimeni ci doar erai împotriva tuturor.

    Te priveam și îmi era milă de cât de trist trebuie să fii. Cum ai ieșit tu asta seară din casă și brusc ai simțit că poți să faci mai mult rău decât ai ocazia zilnic. Ai mirosit prilejul de a face asta. Ti-a sunat telefonul și ai înțeles că e nevoie de tine. Atât de multa nevoie încât ți se oferă și bani pentru a participa. Într-o piață unde s-au adunat 150.000 de oameni ai ajuns și tu. Nu știu dacă ai văzut dar printre oamenii ăia în care ai aruncat cu ură, era și un copil de 2 ani în bratele unei femei. Atât femeia cât și copilul aveau fata neacoperită. Unui copil nu ii era frică să își arate fata căci copilul știa că nu face nimic greșit. Nu se temea să se arate.Tu ți-ai pus fularul și gluga și ai pornit la atac, fără sa te lași văzut. Ai pus pe fugă zeci de mii de oameni. Ai fost puternic. Ai avut momentul tău de glorie.

    Jandarmii în care ai aruncat cu fumigene, sunt oameni plătiți sa stea acolo. Sunt plătiți ca și tine și deși au mai mult decât fumigene, nu le folosesc împotriva noastră. Aseară au făcut zid intre tine și noi, nu intre noi și Guvern. Aseară ne-au aparat de tine în loc sa ne apare pe toți de ei.

     Îmi pare rău că nu ai reușit să îți dai seama că te lupți cu tine. Te lupți cu șansa ta de a fi mai bun de atât. Tu chiar nu îți dorești să trăiești într-o țară în care nu îți dă nimeni câțiva lei să arunci cu sticle în necunoscuți? Nu realizezi că e șansa ta să schimbi ceva? E șansa ta când îți sună telefonul să spui ” Nu, mulțumesc. E nedemn pentru mine”. E șansa ta să vii în piață și să arunci sticlele la gunoi. E șansa ta să faci diferența și să transformi locul în care trăiești într-un loc în care copiii tăi vor trăi frumos. Te rog, nu renunța la șansa ta. Noi, sute de mii de oameni, manifestam pașnic chiar și pentru tine. Noi, chiar consideram că ești mai important și că poți mai mult decât să arunci cu sticle în oameni pe care nu ii cunoști.